Nu petiţiile online împotriva Avocatului Poporului îl vor face pe domnul Victor Ciorbea să se gândească mai bine la ce acte depune la Curtea Constituţională. Sesizarea aceea este depusă deja, fapt ce acei 138.000 de oameni nu par să priceapă. Nici demisia domniei sale nu ar afecta mare lucru într-un proiect politic mai larg. 
 
Nu reacţiile pe Facebook din partea membrilor fostului executiv îl vor forţa pe domnul Liviu Dragnea să nu mai acţioneze populist şi politic, pentru un electorat care oricum nu pune prea multă încredere în realizările Cabinetului Cioloş. Degeaba explici şi faci politică pe Facebook, cu mii de like-uri, când circul deja s-a pornit cu privire la nu ştiu câte miliarde lipsă de la buget. Nici măcar nu contează că sunt sau nu lipsă, nu răspunzi apărându-te sau doar aruncând mici săgeţi pasiv-agresive către PSD. 
 
Nu faci live-uri pe reţelele sociale despre cum nu ştiu ce şedinţă de plen sau comisie a fost anunţată cu o oră înainte, când ar trebui să ştii că aşa se poartă jocul politic de zeci de ani, fără vreun antagonism clar la adresa opoziţiei, ci doar din heirupismul aferent unei instituţii disfuncţionale. Măcar Robert Turcescu, cu ceva spirit de scandal, a ştiut cum să reacţioneze, „venit de la piaţă”, gen, dar nu despre asta e vorba...
Am impresia că nu prea se înţelege cum se face politică în România, iar aici PSD-ul şterge pe jos cu tot ce înseamnă partid sau ceată de opoziţie.
Fără populisme inutile, parcă n-am trăit toţi în era Băsescu şi am acceptat o lobotomie naţională apropo de comunicarea politică. Opoziţia este fără dinţi, distrusă de valul de ger şi pesedism. Parcă niciunul dintre argumentele aruncate în piaţă nu mai prinde, iar cei care susţin opoziţia sau măcar sunt anti-PSD accepta o continuă şi neaşteptat de bine organizată putere roşie.
 
Ideea că ieşitul la door-to-door, activităţile în colegii (mă rog, în liste acum), roboţii telefonici sau chiar mailurile de spam funcţionează doar în campanie este o tâmpenie, când vezi că electoratul nu te mai înghite. Până şi defunctele cafenele liberale erau o idee mai bună decât ce se întâmplă acum. Nimic, adică.  
 
Am impresia că nu prea se înţelege cum se face politică în România, iar aici PSD-ul şterge pe jos cu tot ce înseamnă partid sau ceată de opoziţie. Este la putere, da, dar are şi discursul politic. Frig şi gheaţă? Pac, să nu se ducă nişte copii amărâţi la şcoală (kiss hend doamna Firea). Avem nevoie de un subiect de presă, preferabil pe greaua moştenire? Pac, comisie de investigaţie, 10-14 miliarde lipsă, bani de la buget, banii noştri (onor dom' Dragnea).
Nu doar DNA-ul face opoziţie în ţara asta, nici măcar n-ar trebui să gândim rolul instituţiilor în acest sens. 
Şi alegerile pe listă duc la astfel de rezultate, în care parcă nu ai aceeaşi responsabilitate pentru votanţi, dar cineva, undeva, în marea consultanţă românească, le-a băgat pe gât reprezentanţilor că politica se face doar în ultimul ceas, iar până atunci, în opoziţie nu faci decât să creşti. Este o tâmpenie, dacă nu faci ceva în timpul acesta, iar la cât de bine unsă e maşinăria PSD-ului, tare mi-e că vom vedea numai victimizare inutilă şi lipsă de activitate. 
 
Nu doar DNA-ul face opoziţie în ţara asta, nici măcar n-ar trebui să gândim rolul instituţiilor în acest sens. Dar când puşcăriaşii sunt scoşi să cureţe gheaţa de pe străzi, poate este un imbold familiar politicienilor să pună mâna pe o lopată şi să se se facă cunoscuţi aleşilor. Mai bine în libertate zic.