De ce imunitatea parlamentară are toate şansele să fie păstrată, cel puţin până în 2016: „DNA nenoroceşte omul!“

Laura Codruţa Kovesi FOTO Adevărul

Eliminarea imunităţii parlamentare, despre care a vorbit şi procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi s-ar putea realiza doar prin modificarea Constituţiei. În cazul miniştrilor şi al foştilor miniştri, imunitatea este şi mai greu de clintit: practic, CCR ar trebui să-şi schimbe jurisprudenţa.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri seară, la Digi24, că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei şi i-a criticat pe aleşi pentru că fac scut în faţa cererilor procurorilor.  

„Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei. Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc. Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu e parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul poate proteja şi nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferenţială a legii“, a spus Kovesi.

Deşi, teoretic, Parlamentul a început un nou proces de revizuire a Constituţiei, este puţin probabil ca eliminarea prevederilor referitoare la imunitate să fie inclusă în proiectul Legii fundamentale. Mai mult, din ce în ce mai multe voci din Legislativ critică acţiunile Justiţiei şi se declară împotriva ridicării imunităţii.

„DNA nenoroceşte omul“

Prima piedică în eliminarea imunităţii este chiar voinţa parlamentarilor. Deşi cei mai mulţi se feresc să se pronunţe clar în favoarea acestei măsuri de protecţie, aceia care se opun cererilor Justiţiei capătă tot mai mult curaj.

De pildă, senatoarea PC Cristiana Anghel a declarat, pentru „Adevărul“, că este ferm împotriva eliminării imunităţii.

„Dacă eliminăm imunitatea parlamentară, să o eliminăm şi pe cea a procurorilor şi cea judecătorilor. S-a depăşit orice limită în condiţiile în care Consituţia spune ce spune, din moment ce se confecţionează dosare, când aflăm că DNA face interceptări. SRI se află sub control parlamentar, DNA, nu. Cine îi controlează pe ei? 128 de oameni au fost achitaţi în 2014 după 8-9 ani de dosare. Nenoroceşte omul. Au chemat-o pe prietena lui Vanghelie la DNA în Joia Mare, când lumea se duce la biserică şi se împacă. Mă gândesc la copilul pe care îl are în burtă. Aşa ceva nu se face“, a spus senatorul PC, Cristiana Anghel.

La rândul lui, alesul PSD Adrian Solomon susţine că voinţa poporului este ca aleşii să beneficieze de imunitate, iar asta se vede în textul actualei Constituţii. „Eu cred ce spune poporul şi poporul s-a pronunţat altfel, avem în Constituţie. Nu comentez ce spune un cetăţean al acestei ţări“, a spus deputatul PSD Adrian Solomon, cu referire la procurorul-şef al DNA.

CCR ar putea bloca din nou revizuirea Constituţiei

Chiar dacă aleşii ar ajunge la un consens şi ar decide eliminarea imunităţii parlamentare în proiectul viitoarei Constituţii, sunt şanse ca acesta să pice la CCR, din cu totul alte motive. Principalul motiv ar fi nerespectarea rezultatului referendumului din 2009, când românii s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral.

Curtea Constituţională a transmis, prin Decizia 682 din 2012, că este obligatorie respectarea rezultatului referendumului din 2009, când românii au optat pentru un Parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari. Dacă aleşii sunt de acord că este necesar un Legislativ restrâns, cei mai mulţi s-au pronunţat, de-a lungul timpului, împotriva Parlamentului unicameral şi au pledat pentru bicameral.

Prin urmare, fără a ţine cont de rezultatul referendumului din 2009, propunerea de revizuire a Constituţiei are toate şansele să primească un aviz negativ din partea CCR, caz în care Parlamentul trebuie să reia procedura. De altfel, până anul acesta au existat mai multe tentative de revizuire a Constituţiei, toate soldate cu eşecuri, deşi Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a fost înfiinţată şi funcţionează încă din 2010.

Răspunderea ministerială, mai greu de eliminat

În România, funcţionează două tipuri de imunităţi: una este cea parlamentară, reglementată în Constituţie, care spune că parlamentarii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, fără ascultarea lor. Imunitatea parlamentară nu acoperă însă urmărirea penală, judecata sau condamnarea. Astfel, parlamentarii au imunitate doar la arestare, nu şi la procesul penal în sine.

Pe de altă parte, prim-ministrul şi miniştrii se bucură de un regim aparte: imunitatea lor acoperă nu doar arestarea, ci şi judecata cu privire la fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei. Aceste prevederi nu se găsesc în Constituţie, ci într-o lege specială: legea răspunderii ministeriale care îi protejează, aşadar, pe miniştri inclusiv de judecată.

Deputatul UNPR Eugen Nicolicea a declarat, pentru „Adevărul“, că nici această lege nu poate fi schimbată atât de uşor, în cazul în care, ca şi în situaţia imunităţii parlamentare, ar exista consens. „Pentru a schimba legea răspunderii ministeriale ar trebui modificată şi o decizie a Curţii, care a spus că miniştrii şi foştii miniştri trebuie să aibă o oarecare protecţie pentru că poţi să fii ministru o lună de zile şi să te trezeşti apoi cu 30 de sesizări“, a arătat Nicolicea.

Decizia despre care vorbeşte Nicolicea datează din 1999 şi spune că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea parlamentară, ci o altă măsură de protecţie: condiţionarea dreptului de a cere urmărirea penală pentru fapte săvârşite în timpul actului de guvernare.

Întrebat dacă ar fi de acord cu eliminarea imunităţii parlamentare, Nicolicea a răspuns afirmativ. „Şi eu sunt pentru eliminarea imunităţii parlamentare, odată cu modificarea Constituţiei. Decât o imunitate care trebuie ridicată obligatoriu, mai bine să nu mai existe deloc. Prefer să nu mai avem imunitate pentru că votul trebuie să fie pozitiv în opinia publică“, a spus deputatul UNPR, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea.