Cei 5000 de delegaţi la Congres vor avea misiunea de a alege viitorul preşedinte al paridului, preşedintele Comisiei de Arbitraj şi preşedintele Comisiei de cenzori. Celelalte foruri de conducere ale PNL urmând să fie desemnate de Consiliul Naţional. Ale cărui lucrări vor avea loc duminică.

Deja multe dintre filiale şi-au precizat opţiunile de vot, ele concentrându-se în jurul a două dintre cele trei personalităţi politice aflate în cursă. E vorba despre tradiţionalistul Ludovic Orban, un personaj şi pitoresc, şi controversat, şi victimă a unei afaceri bizare de pe urma căreia a fost scos anul trecut din cursa pentru alegerile la funcţia de primar general al Capitalei, şi europeanul Cristian Buşoi, mult mai tânăr, şi el aflat la un moment dat în cărţi pentru aceeaşi funcţie de gospodar şef al Bucureştiului. Prezentat multă vreme drept protejat al preşedintelui Iohannis, socotit însă de multă lume drept un ins fără charismă, dacă nu cumva chiar fără vână de autentic politician. Din păcate astăzi, mai nimeni nu poate spune cu exactitate care mai sunt raporturile dintre preşedinte şi PNL şi dacă dl. Iohannis ar mai lua în calcul un eventual sprijin din partea partidului ce se revendică drept urmaş al Brătienilor la viitoarele alegeri prezidenţiale. Interesant e că în favoarea d-lui Buşoi s-a pronunţat şi fostul preşedinte al partidului, dl. Crin Antonescu, despre care nu prea avem ştiinţă a se afla la ora actuală în foarte buni termeni - et pour cause - cu dl. Klaus Iohannis.

Chiar dacă, aşa după cum spuneam, Congresul PNL riscă să nu beneficieze de interesul mediatic cuvenit, importanţa lui devine încă şi mai proeminentă în contextul crizei politice prin care trece astăzi România.

Sigur, alianţa PSD-ALDE continuă să deţină o majoritate confortabilă în parlament şi după agitaţiile prin care a trecut partidul condus de dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Nu avem pentru moment prea multe indicii că scandalul declanşat miercuri la şedinţa CEX a PSD ar putea declanşa o hemoragie, demisii şi dezertări în masă printre parlamentarii principalului partid de guvernământ. Este astăzi mai mult decât evident că Uniunea Salvaţi România a pierdut şansa istorică de care a dispus în urmă cu un an. Şi nu sunt indicii că în viitorul apropiat ar putea să mai apară pe eşichierul politic românesc un partid de genul celui al preşedintelui francez Emmanuel Macron - En marche - care,practic, a trimis la coşul de gunoi partidele tradiţionale şi cu istoric.

Cu toate acestea ar fi mult mai benefic şi, la o adică, mult mai confortabil pentru România dacă ar dispune de o opoziţie adevărată.

Congresul PNL care se desfăşoară în acest week end este tocmai din acest motiv şi acela al ultimei şanse pentru renaşterea opoziţiei politice în România.