Iată câteva exemple

Primarul Drăguşin din Alexandria, şi-a dublat salariul la 12.000 lei brut (9100 net), cei doi viceprimari vor câştiga 8100 lei net, administratorul oraşului 11.000 lei brut, secretarul primăriei 10.000 lei brut.

Unele dintre cele mai importante majorări salariale au avut loc în Bistriţa, unde primarul a ajuns la un salariu de 13.050 lei, de trei ori mai mare faţă de cel iniţial, viceprimarul are 11.600 lei, iar un administrator public peste 10.000 lei.

Potrivit hotărârii Consiliului Local Vaslui, din 31 iulie 2017, primarul Vasile Pavăl va avea un salariu lunar de 13.000 de lei. 

Exemplele pot continua, dar să vedem care ar putea fi efectele acestei politici, de a lăsa administraţiei locale dreptul de a-şi stabili singură salariile.

Investiţiile locale se vor diminua până la dispariţie

Este ştiut de multă vreme că primăriile noastre nu au cine ştie ce venituri, cu unele excepţii. Aşa se explică lipsa de apă curentă, canalizare, asfalt, în majoritatea comunelor din mediul rural, faptul că jumătate din populaţia ţării are toaleta în curte. Situaţie demnă de Cartea Recordurilor (partea negativă). De aici si explicatia investiţiilor reduse in agricultură.

Avem prea multe primării, chiar şi la 1000-1500 locuitori, în timp ce în Europa media este de 8-10.000 locuitori la o primărie.

Ce nu s-au realizat până acum, asfaltări şi conectări la o reţea de apă şi/sau canalizare, de acum înainte zero facilităţi de acest tip pentru cetăţeni. Comunităţile noastre, prea mici, nu au bani pentru aşa ceva. Şi în localităţile care au bani din taxe şi impozite locale, investiţiile se vor diminua cu sumele alocate, lună de lună, pentru dublarea şi triplarea salariilor funcţionarilor.

Transferuri de echilibrare

Ceea ce dna Olguţa Vasilescu n-a anticipat, deşi era simplu, toate aceste măriri de salarii vor fi acoperite prin „transferuri de echilibrare”, de la bugetul central al statului. La care cotizăm noi, cu toţii.

Circa 2/3 din primăriile din mediul rural nu au bani să-şi acopere salariile proprii şi vor cere la guvern aceşti bani.

Bugetul central este supus oricum unei presiuni uriaşe, dacă se iau măsuri de stopare a creşterilor pensiilor speciale, de plafonare a indemnizaţiilor de creştere a copiilor, de blocare a angajărilor la stat. În următoarele 2-3 luni vor veni la plată la bugetul central şi aceste majorări de salarii din administraţia locală, alături de majorarea salariilor bugetare şi a pensiilor, deja puse în operă.

Dna Olguţa Vasilescu a bănuit ce a bănuit când a declarat: „După apariţia legii salarizării, ne-am dat seama că dacă nu corectăm sistemul, vom ajunge într-o situaţie foarte neplăcută pentru că economia nu poate să susţină astfel de creşteri”. Şi nici nu veniseră la achitare salariile din administraţia locală. M-aş mira să fi fost luate în calcul aceste majorări, de la dublare la triplarea salariilor. N-a „bănuit” că se va ajunge aici.

Cum încasările la buget sunt în primul trimestru cu 10% mai mici decât cele preconizate prin Programul de guvernare, dacă mai avem şi o vară secetoasă care să micşoreze recoltele obţinute în România, în toamnă se preconizează dezastrul financiar al ţării.

Nici împrumuturile nu mai sunt o soluţie, pentru că ieşim din deficitul bugetar de 3%, iar costurile acestora încep deja să crească.

În concluzie, cine va plăti aceste măriri de salarii, mergând până la triplare: noi, cu toţii, prin taxele şi impozitele achitate statului. Aşa a vrut Olguţa Vasilescu. Să te mai miri atunci de tentaţia evaziunii fiscale? De faptul că în România nu funcţionează conformarea voluntară? La ce conformare, la ideile trăznite ale dnei Vasilescu?

Şi atunci, pe unde vor scoate cămaşa guvernanţii?