Cum vrea Parlamentul European să împartă bugetul UE pe 2018. Către ce domenii se duc cei mai mulţi bani

Dacă în luna mai Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru anul 2018, în valoare de 160 de miliarde de euro, cel mai mare de istoria Uniunii, miercuri, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, cu 414 voturi, poziţia sa asupra bugetului. Eurodeputatul Siegfried Mureşan, negociatorul şef, a prezentat poziţia Parlamentului, care prevede creşteri faţă de bugetul Comisiei şi respinge tăierile făcute de Consiliul Uniunii Europene.

Marţi, 24 octombrie 2017, la Strasbourg, raportorul general din partea Parlamentului European, eurodeputatul Siegfried Mureşan, a prezentat raportul privind poziţionarea Parlamentului European privind bugetul UE pentru anul 2018. Dacă în luna mai Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget, care urmărea principalele priorităţi stabilite de europarlamentarul Mureşan în luna martie şi era în valoare de 160 de miliarde de euro, în luna septembrie, Consiliul UE a cerut o micşorare cu 1,7 miliarde de euro a bugetului, cu tăieri importante realizate tocmai în domeniile prioritare. Din postura de negociator şef, parlamentarul european Siegfried Mureşan a redactat un raport prin care se opune amendamentelor Consiliului şi a venit cu o serie de creşteri faţă de bugetul propus de Comisie în domeniile prioritare: creşterea economică, a locuri de muncă şi siguranţa la graniţe.  În raportul prezentat marţi în plenul Parlamentului European s-au regăsit tocmai aceste creşteri, care fac din bugetul pentru 2018 unul onest şi inovator, orientat către viitor, după cum a declarat Siegfried Mureşan.

„Poziţia Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene, care va fi votată miercuri, va propune un buget onest, care să fie novator şi orientat către viitor şi care să vină cu o perspectivă pentru prosperitate şi siguranţă.  Priorităţile pentru anul viitor, din perspectiva Parlamentului, ar trebui să fie creşterea şi crearea de locuri de muncă, precum şi siguranţa ceţăţeanului”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureşan.

Creşteri pentru domeniile prioritare

Pentru a realiza liniile directoare trasate în luna martie, poziţia Parlamentului European pentru bugetul din anul 2018 prevede o serie de creşteri faţă de proiectul Comisie pentru mai multe domenii, programe şi proiecte.

„Dincolo de acest proiect de buget (n.r. proiectul de buget al Comisiei Europene) pentru a atinge ţintele prioritare, Parlamentul European îşi propunere creşterea cu 22 de milioane de euro pentru COSME, programul prin care sunt finanţate IMM-urile. La nivelul IMM-urilor se creează locuri de muncă. Se propune finanţarea Consiliului European de cercetare cu 15 milioane de euro în plus şi 32 de milioane de euro pentru Programul Erasmus”, a adăugat europarlamentarul.

Creşteri semnificative se înregistrează şi în domeniul agriculturii, unde tinerii fermeri vor avea alocaţi fonduri cu 50 de milioane de euro. Parlamentul European doreşte fonduri mult mai mari alocate şi cercetării şi inovării, cu 123 de milioane de euro mai mult decât Comisia Europeană, cercetarea în domeniul apărării, de exemplu, ajungând să beneficieze, în versiunea de buget a Parlamentului, de fonduri în valoare de 40 de milioane de euro.

Reducerea şomajului în rândul tinerilor, domeniul cu cea mai mare creştere

Cea mai mare creştere propusă de Parlament, faţă de bugetul formulat de Comisia Europeană, apare în rândul măsurilor pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. Astfel, dacă Comisia a propus un buget de 266 de milioane de euro, aspect cu care a fost de-acord şi Consiliul UE, Parlamentul doreşte o creştere a fondurilor alocate acestui domeniu la 600 de milioane de euro.

„Domeniul unde creşterile propuse de Parlament sunt cele mai importante sunt măsurile de reducere a şomajului din rândul tinerilor. Proiectul de buget prevede 266 de milioane de euro, noi, Parlamentul European, cerem 600 de milioane de euro, în condiţiile în care anul acesta au fost alocate 500 de milioane de euro şi vedem că şomajul este în scădere, dar vedem că este, atât la nivelul zonei euro, cât şi la întregul Europei, peste 16%. Credem că mai mult de 500 de milioane de euro sunt necesare”, a declarat Siegfried Mureşan în cadrul unei conferinţe de presă susţinută pentru jurnaliştii români prezenţi la Strasbourg.

Agenţiile europene din domeniul justiţiei şi afacerilor europene primesc şi ele o serie de creşteri bugetare: Europol- 10 milioane de euro; 26 de milioane pentru EASO şi trei milioane de euro pentru Eurojust. În privinţa afacerilor externe, zonele din Vecinatatea de Sud a Mediteranei, precum şi zona Estică, cu accentul pus pe cele trei state care şi-au arătat susţinerea faţă de UE, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, şi Balcanilor de Occidentali au primit o serie de creşteri.

„Este în interesul UE să fie înconjurată de ţări sigure, trebuie să alocăm resursele în primul rând vecinătăţii imediate, pentru că de-acolo apar principalele riscuri pentru UE. Motiv pentru care dorim finanţarea a ceea ce se întâmplă în Mediterana de Sud şi să sporim cu 120 de milioane de euro finanţarea pentru această zonă; 27 de milioane de euro pentru Vecinătatea Estică şi 35 de milioane de euro în plus pentru Balcanii de Occidentali”, a declarat europarlamentarul.

Situaţia Turciei

În ceea ce priveşte Turcia, cu care Europa a gestionat criza refugiaţilor, Mureşan a declarat că ţara trebuie urmărită îndeaproape. Câtă vreme se abate de la direcţia şi standardele UE, fondurile de preaderare ar trebuie să fie reduse.

„Atâta vreme cât statul turc se îndepărtează de comunitatea europeană, ar trebui să ne asigurăm că, în special, fondurile de preaderare destinate sprijinirii reformelor politice din Turcia ar trebui reduse, deoarece, în ceea ce priveşte reformele politice, Turcia se îndreaptă pentru moment către o direcţie care este complet opus standardelor europene”, a subliniat europarlamentarul.

Avertisment pentru România

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută de eurodeputat pentru jurnaliştii români prezenţi la sesiunea plenară de la Strasbourg, Siegfried Mureşan a tras şi un semnal de alarmă privind nivelul de absorbţie al fondurilor structurale şi de coeziune de către ţara noastră, care ar trebui în 2018 să crească, de vreme ce perioada de finanţare se apropie de sfârşit, anul 2020. Asta cu atât mai mult cu cât, Uniunea Europeană a alocat suficienţi bani pentru plăţi aferente fondurilor structurale şi de coeziune.

„După cum ştim, rata de absorbţie în România a fost foarte mică în anii 2014, 2015, 2016 şi până acum, în 2017. Mă aştept ca în 2018, rata de absorbţie să fie semnificativ mai mare, pentru că acum ne-am acreditat autorităţile de management. (...) Comisia Europeana a propus o creştere de 25% a fondurilor pentru plăţi, de la sub 40 de miliarde de euro, la 47 de miliarde de euro, poziţie pe care şi Parlamentului o susţine. Dacă nu absorbim banii care ni se cuvin la anul, când să facem acest lucru, de vreme ce  perioada merge până 2020. Avem voie să-i absorbim trei ani după, deci până în 2023, dar timpul trece.

Negocieri viitoare pentru forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2018

Miercuri, raportul negociatorului şef a fost votat de către membrii Parlamentului European, primind 414 voturi favorabile. 163 împotrivă şi 90 de abţineri. Astfel, având în vedere diferenţele de viziune privind bugetul dintre Consiliul UE şi Parlament, va fi derulată procedura de conciliere, urmând ca, timp de maximum 21 de zile, să aibă loc negocieri între cele două instituţii privind forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018.