Cum l-au obligat aleşii pe Tăriceanu să îşi asume cazul Şova: şeful Senatului, părăsit de PSD la vot

Călin Popescu Tăriceanu FOTO Mediafax

RESPONSABILIZARE Senatorii au respins luni, prin vot, Hotărârea privitoare la ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova pentru a-l determina pe Călin Popescu Tăriceanu să îşi asume documentul, dar şi tergiversarea cazului, prin semnătură.Mai mult, votul aleşilor a dovedit că majoritatea PSD l-a abandonat de această dată pe şeful Senatului.

Plenul Senatului a refuzat luni să adopte Hotărârea de respingere a cererii DNA privind ridicarea imunităţii senatorului PSD Dan Şova, în ciuda insistenţelor membrilor PSD, care au pledat, practic, pentru un nou vot în plenul Senatului. Senatorii din Opoziţie au refuzat categoric să voteze din nou şi au argumentat că judecătorii CCR nu au cerut decât redactarea Hotărârii şi nu au menţionat nimic despre un posibil vot. În cele din urmă, doar două voturi au fost în favoarea adoptării Hotărârii, în timp ce 43 de senatori s-au abţinut, iar 68 au votat „împotrivă“.   Senatorul PSD Şerban Nicolae i-a sărit în ajutor şi a propus păstrarea textului Hotărârii, cu menţiunea că nu ar trebui reluat votul, ci că Tăriceanu poate fi „mandatat“ să semneze în numele Senatului. Diferenţa între cele două documente care au circulat la Senat este că cel venit din Biroul Permanent stipula că Hotărârea a fost supusă la vot ieri şi adoptată de aleşi, în timp ce documentul propus de Nicolae este o constatare a rezultatului din 25 martie şi este asumat doar de preşedintele Senatului, prin semnătură, nu de întregul Senat prin vot.  Mai exact, Tăriceanu va semna un document în care se constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de vechiul articol din Statutul deputaţilor şi Senatorilor, precum şi de forma nemodificată a Regulamentului pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării lui Dan Şova.

Tăriceanu, părăsit de ai lui

Senatorii s-au certat mai bine de jumătate de ceas în plenul Senatului cu privire la utilitatea votului. În vreme ce liberalii au luat cuvântul şi au subliniat că nu este necesar un vot, întrucât CCR nu l-a cerut, liderii PSD i-au acuzat că încalcă solicitarea judecătorilor de la Curte. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a fost printre cei mai vocali. „Curtea spune clar: ne obligă, nu ne roagă să publicăm Hotărârea din martie. Până acum, Senatul nu a emis Hotărâri când s-a respins ceva, singurul demers era procesul verbal care era prezentat în plen. S-a hotărât ceva prin votul care s-a dat. Să vii să te opui deciziei despre care domnul Zegrean spune că e obligatorie…“, i-a mustrat Sârbu pe senatorii din Opoziţie.

Mustrarea nu a avut însă efect, iar alesul PNL Nicolae Vlad Popa i-a replicat că un vot asupra Hotărârii înseamnă, de fapt, asumarea răspunderii de către întregul Senat pentru situaţia creată în cazul lui Dan Şova. „Senatorii, în momentul în care votează, preiau răspunderea tergiversării cazului asupra lor. O asemenea Hotărâre nu are ce căuta, pentru că judecătorii spun clar: redactare. Redactarea nu înseamnă vot“, a declarat Popa.

Scandalul din plenul Senatului a fost acoperit, în cele din urmă, de senatorul PSD Şerban Nicolae, care a propus ca plenul să îl mandateze pe Tăriceanu să iscălească documentul fără să existe însă un vot. Explicaţia a oferit-o chiar Călin Popescu Tăriceanu. „Când spun adoptarea unei Hotărâri înseamnă vot. A doua variantă prezentată de domnul Nicolae nu presupune niciun vot, ci merge pe ideea că plenul hotărăşte să mandateze preşedintele Senatului să redacteze Hotărârea ca urmare a votului din 25 martie şi ca urmare a Deciziei CCR“, a arătat el. „Vă solicit să votaţi prima Hotărâre. Dacă va fi respinsă sunt în situaţia de a semna cealaltă Hotărâre care se presupune că a fost adoptată în şedinţa din 25 martie“, a mai spus preşedintele Senatului, vizibil nemulţumit.

Rezultatul votului a consemnat, de altfel, că nici membrii PSD, dar nici senatorii din propriul său partid , PLR, nu i-au mai ţinut partea după scandalul din Senat.

„Nu era necesar votul“

Avocata Elenina Nicuţ a declarat, pentru „Adevărul“, că votul nu era necesar şi că, prin încercarea de a-l relua, Tăriceanu voia de fapt să fugă de răspundere. „Nu era necesară supunerea la vot. Trebuia, pur şi simplu, ca Hotărârea să fie redactată. Nu există în procedură ca astăzi să dăm votul şi mâine să adoptăm hotărârea. Votul e acordul de voinţă, iar hârtia este suportul material. Curtea Constituţională a spus clar în motivare că trebuie pur şi simplu redactată o hotărâre şi trimisă la Monitorul Oficial“, a arătat Nicuţ.

De altfel, chiar şi în plen, Opoziţia a citat din motivarea CCR în care se arată, negru pe alb, unde au greşit senatorii la 25 martie. Astfel, judecătorii arată că, deşi votul a fost corect,  „procedura nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – Hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie“.

Ponta s-a enervat pe procurori

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că Senatul se va conforma solicitării DNA de predare a unor înscrisuri în cazul lui Dan Şova, după ce  procurorii au trimis ieri la Parlament o a treia cerere în acest sens. După ce Tăriceanu a amânat trimiterea documentelor, procurorii au avertizat că un eventual refuz înseamnă obstrucţionarea justiţiei. Solicitarea adresată de către DNA l-a supărat pe liderul PSD Victor Ponta, care a ţinut să avertizeze procurorii că Parlamentul are ac de cojocul lor, ba chiar a insinuat că a discutat despre asta şi cu preşedintele Klaus Iohannis. El a declarat, după o şedinţă a conducerii PSD, că are susţinere în ce priveşte modificarea statutului procurorilor şi scoaterea acestora din rândul magistraţilor.  „A fost o propunere a colegilor de la PNL, în 2013, la discuţia pentru revizuirea Constituţiei au propus acest lucru. Eu atunci m-am opus. Poate că am fost subiectiv. Ca fost procuror, am considerat că trebuie să rămână magistraţi. Acum, dacă PNL, îşi mai susţine propunerea, din ce am discutat cu ceilalţi colegi din comisie, cred că va avea sprijin“, a declarat Ponta. Preşedintele Iohannis l-a contrazis însă, cel puţin la partea care îl priveşte, doar câteva ore mai târziu. „Nu am avut o astfel de discuţie. Este o chestiune la care nu pot să răspund, dar dacă insistaţi, nu este oportun aşa ceva“, a spus Iohannis.

În prezent, procurorii şi judecătorii se încadrează în categoria magistraţilor, făcând parte din Ministerul Public care este parte a autorităţii judecătoreşti, alături de instanţe şi CSM. . În schimb, înainte de 1997, procurorii se aflau în subordinea ministrului Justiţiei şi primeau ordine de la acesta, fiind parte a puterii executive.