Cum a jonglat majoritatea PSD din Senat cu articole neconstituţionale pentru a-l scăpa pe Dan Şova de procurorii DNA

Dan Şova n-a avut decenţa să se abţină de la vot în cazul său    Foto: Mediafax

Senatorul PSD Dan Şova a driblat arestarea preventivă după ce aleşii au considerat că un articol din Regulamentul Senatului este mai presus de Constituţie. Acel articol din Regulament este copia unui alt articol care, în 2008, a fost declarat neconstituţional de judecătorii CCR

Senatul l-a scăpat ieri pe Dan Şova de cătuşe, după ce a respins solicitarea procurorilor DNA de încuviinţare a arestării preventive. Însă nu a fost pur şi simplu un vot de respingere, prin care senatorii să-şi asume pe faţă faptul că se împotrivesc Justiţiei. Acum, aleşii au recurs la o metodă puţin mai complicată, dar care arată încă o dată dispreţul faţă de lege, în general, şi faţă de Constituţie, în special.

Lucrurile au stat cam aşa. Rezultatul final al votului în cazul lui Dan Şova a fost următorul: 79 de voturi „pentru“ arestare preventivă, 67 „împotrivă“, iar cinci voturi au fost anulate. La prima vedere, pare un vot defavorabil lui Şova: mai mulţi senatori au votat pentru ridicarea imunităţii. Atunci de ce nu este Şova acum în arestul Poliţiei Capitalei? Pentru că majoritatea PSD a invocat articolul 173 din Regulamentul Senatului, care spune că solicitarea Justiţiei se adoptă printr-o hotărâre „cu votul secret al majorităţii membrilor săi“. Aşadar, cu majoritate absolută (jumătate plus unu din numărul total de senatori), nu cu majoritate simplă (a senatorilor prezenţi), cum s-a întâmplat ieri în plenul Senatului.

Pentru ca cererea procurorilor DNA să fie aprobată, ar fi fost nevoie de 85 de voturi favorabile (majoritate absolută). Interpretarea senatorilor PSD sfidează însă Constituţia. Articolul 76 din Legea Fundamentală spune: „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră“. Cum solicitarea de ridicare a imunităţii se adoptă printr-o hotărâre, o majoritate simplă era suficientă pentru votul  în cazul Şova. Aşadar, pentru senatori, regulamentul a bătut Constituţia.

Decizia CCR, ignorată
Imunitatea parlamentară este cuprinsă în două articole separate din Regulamentul Senatului. Mai întâi, articolul 150 reglementează punerea sub urmărire penală a membrilor sau a foştilor membri ai Guvernului. Până în 2008, articolul 150 din Regulamentul Senatului spunea că hotărârea privind ridicarea imunităţii unui ministru sau fost ministru care este în prezent senator „se adoptă cu votul majorităţii senatorilor“. În toamna lui 2008, un grup de senatori PDL au contestat acest articol la CCR, iar magistraţii le-au dat dreptate. Un an mai târziu, Senatul, condus de Mircea Geoană, a modificat articolul 150, în sensul următor: „Hotărârea se adoptă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi“. Practic, s-a schimbat majoritatea absolută cu cea relativă.

Pe lângă articolul 150, în Regulamentul Senatului mai apare şi articolul 173, cel invocat în cazul Şova, care se referă la procedura de percheziţie, reţinere şi arestare a senatorilor. Iar imunitatea parlamentară, aşa cum este ea definită de Constituţie, spune că „senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Senatului“. Exact situaţia în care s-a găsit Dan Şova, pentru care procurorii au cerut reţinere şi arestare.

Numai că, spre deosebire de situaţia răspunderii ministeriale, unde CCR a impus o majoritate simplă, în cazul imunităţii parlamentare regulamentul Senatului impune în continuare o majoritate absolută. „Senatul hotărăşte asupra cererii (de ridicare a imunităţii) cu votul secret al majorităţii membrilor săi“, spune articolul 173. Practic, majoritatea absolută a fost declarată neconstituţională în 2008, însă senatorii au modificat (în 2009) numai articolul referitor la răspunderea ministerială, nu şi cel referitor la percheziţia, reţinerea sau arestarea senatorilor, deşi, în ambele cazuri este vorba de ridicarea imunităţii parlamentare.

Aşa s-a ajuns ca, pentru o solicitare a Justiţiei de ridicare a imunităţii, Senatul să dea un vot cu dublă măsură. Spre exemplu, Senatul a avizat în luna noiembrie începerea urmaririi penale în cazul Ecaterinei Andronescu, fiind înregistrate 72 de voturi „pentru“, 62 „împotriva“ şi o abţinere. Adică o majoritate simplă, permisă de articolul 150, referitor la legea răspunderii ministeriale, pentru că Ecaterina Andronescu era cercetată pentru fapte săvârşite în exerciţiul ministerial.  Pentru  o altă solicitare de ridicare a imunităţii, în cazul lui Dan Şova, n-a mai fost suficientă o majoritate simplă, pentru că liderii Senatului au invocat articolul 173, cel referitor la imunitatea parlamentară.

PNL a anunţat că va contesta la CCR hotărârea de respingere adoptată ieri în cazul lui Dan Şova, şi are toate şansele să câştige, din moment ce Curtea a declarat deja neconstituţional un articol similar.

Mirul de la Ierusalim, salvarea senatorilor penali

Înaintea votului, Dan Şova şi-a început pledoaria din plenul Senatului cu referiri la divinitate. „Este Buna Vestire, vreau în primul rând să fac o urare: Dumnezeu să fie cu fiecare dintre noi şi să se facă aşa cum vrea El”, şi-a început Şova discursul. În aşteptarea votului, Dan Şova nu a avut astâmpăr nicio clipă, făcând ture de-a lungul şi de-a latul plenului Senatului. Căuta cu privirea orice senator, indiferent că era de la Putere sau de la Opoziţie, pentru a-i strânge mâna. După ce a văzut ce efecte a avut mirul adus în Parlament de către Varujan Vosganian, senatoarea Ruxandra Jipa a avut grijă să nu-i lipsească nici lui Dan Şova, pe care l-a uns pe mână, pe cap şi pe frunte . „Eu ţin mult la acest om, e un băiat extraordinar de bine pregătit. L-am dat pe domnul Şova cu mir, pe care l-am adus eu de la Mormântul Sfânt“, a spus Ruxandra Jipa.

Pentru a înlătura orice îndoială în privinţa votului lor, cei mai mulţi dintre liberali s-au supus directivelor conducerii şi au votat cu bilele la vedere. Printre cei care nu s-au conformat au fost Crin Antonescu, care a votat cu spatele la plen, şi Gigi Chiru, condamnat la şase luni cu suspendare.

Mai lăsaţi-mă cu Constituţia!  Eu am un crez pe lumea asta: nu voi sta niciodată în genunchi! Aici s-a ajuns să stai în genunchi! Ruxandra Jipa, senator UNPR

Personal, cred că ce face Ministerul Public este o încercare de discreditare a Parlamentului, prin a-i pune această bilă neagră în braţe. Ioan Ghişe, senator independent În momentul în care zburdă liberi pedofili şi criminali, nu văd de ce un senator al României ar trebui să fie după gratii. Cristiana Anghel, senator PC V-aş ruga să aveţi în vedere că materia penală ne priveşte pe toţi. V-aş ruga să dăm Senatului prestigiul pe care îl dă Constituţia. Şerban Nicolae, senator PSD  

Iohannis, reacţie târzie
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat abia la câteva ore după votul din Senat. „Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în faţa justiţiei. Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Justiţia este singura în măsură să-şi spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumţia de nevinovăţie. Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce priveşte integritatea, capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei, poate recăpăta încrederea cetăţenilor“, a scris Iohannis pe Facebook.
 

Societatea reacţionează pe Facebook şi în stradă

Tertipul la care au apelat miercuri senatorii PSD, pentru a-i menţine imunitatea parlamentară lui Dan Şova, a aprins spiritele pe reţelele de socializare. Câteva sute de bucureşteni s-au adunat aseară în Piaţa Universităţii din Capitală, începând cu ora 18.00, pentru a protesta faţă de gestul aleşilor. Şi clujenii se mobilizează în acest sens. „Dan Şova a rămas cu imunitate! Parlamentarii continuă să îşi bată joc de popor şi de justiţie, ignorând mesajul transmis în noiembrie de stradă. E timpul să le reamintim de ce am ieşit în noiembrie!“, era unul dintre mesajele protestatarilor.

Bucureştenii s-au strâns în zona Pieţei Universităţii să protesteze faţă de decizia Senatului. FOTO Adevărul

Ambasadele occidentale ţipă

Salvarea senatorului PSD Dan Şova de către colegii săi a atras reacţii ferme din partea ambasadelor occidentale, care s-au arătat preocupate de activitatea aleşilor noştri. Statele Unite, Marea Britanie şi Olanda au lăudat DNA şi au subliniat meritele procurorilor în lupta anticorupţie. Marea Britanie şi Olanda au amintit inclusiv de evoluţia României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dar şi de preocupările Comisiei Europene cu privire la rezistenţa Parlamentului în faţa Justiţiei.

„Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul Justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.  Documentul remarcă, totodată, cu îngrijorare, că DNA a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, precizează Ambasada Marii Britanii.

La rândul lor, diplomaţii olandezi şi-au manifestat îngrijorarea faţă de acţiunile Parlamentului şi au subliniat că legea ar trebui să li se aplice tuturor la fel, fără discriminări. La fel de prompţi au fost şi oficialii americani care, deşi au refuzat să comenteze cazul lui Dan Şova în particular, au atras atenţia asupra “folosirii abuzive” a imunităţii parlamentare. „Considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane“, conchid diplomaţii americani.