Cum va arăta noua lege a retrocedărilor

Statul român va trebui să achite despăgubiri în valoare de 8 miliarde de euro foştilor proprietariFOTO Adevarul

Guvernul condus de Victor Ponta îşi va angaja răspunderea în Parlament pe o lege privind restituirea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist.

Noul act normativ prevede trei etape ale rezolvării problemei: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri. Executivul încearcă să evite noi condamnări ale României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), unde, în ultimii ani, ţara noastră a pierdut procese pe bandă rulantă.

CE CONŢINE PROIECTUL LUI PONTA

CEDO a solicitat României să stabilească, până la sfârşitul lunii aprilie 2013, un nou sistem de acordare a despăgubirilor.

Proiectul de lege va fi discutat, astăzi, în Guvern, după care va intra în analiza USL. Potrivit unor surse guvernamentale, proiectul prevede că, până la 1 ianuarie 2016, terenurile şi imobile se vor restitui în natură la nivel local. Pentru terenuri, restiturile se pot face şi pe alte amplasamente, dar în aceeaşi localitate.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a identificat mii de hectare de teren agricol şi intravilan, precum şi un număr semnificativ de imobile care ar putea fi folosite pentru despăgubiri. Terenurile retrocedate vor fi acordate de administraţiile locale sau de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Dacă termenul de 1 ianuarie 2016 nu va fi respectat, ANRP va amenda autorităţile responsabile cu până la 500.000 de lei. În a doua etapă, solicitările foştilor proprietari care au rămas nerezolvate vor fi centralizate la Bucureşti, la ANRP. Aici se vor căuta soluţii tot pentru restituiri în natură – de exemplu, din patrimoniul ministerelor.

A treia etapă este cea a acordării despăgubirilor. Guvernul Ponta va renunţa la ideea Guvernului Ungureanu de a plafona despăgubirile la 15% din valoarea bunurilor, în urma unei estimări potrivit căreia operaţiunea ar putea costa statul 16 miliarde de euro.

La ora actuală, ANRP anticipează că despăgubirile vor ajunge la 8 miliarde euro.

Foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017,în limita a 10% pe an din suma punctelor.

Evaluarea imobilului obiect al deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării in vigoare a legii şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabileşte dupa scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

În termen de 3 ani de la primirea deciziei de compensare, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, titularul care face dovada că a participat la cel puţin 3 licitaţii naţionale de imobile şi nu a valorificat punctele în cadrul acestora poate opta pentru plata echivalentului acestora şi în numerar. În acest sens, persoana poate solicita la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, anual, emiterea de titlu de plată în cuantum de cel mult 10% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi netransformate, în echivalent în numerar pot fi valorificate în continuare în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.

AMÂNĂRI REPETATE

Judecătorii CEDO  au dat României,  în noiembrie 2010, un termen de 18 luni, care a expirat în iulie 2012,  pentru rezolvarea problemei caselor naţionalizate. Dacă în acest timp România nu elabora o lege în acest sens, ţara noastră risca sancţiuni. Între timp, CEDO a sistat judecarea tuturor proceselor care vizează casele naţionalizate. Guvernele Boc şi Ungureanu nu au rezolvat problema.

Premierul Ungureanu a încercat să promoveze o lege de limitare a despăgubirilor foştilor proprietari la un plafon de 15%, dar a retras proiectul de lege, sub presiunea societăţii civile şi a UDMR, precum şi pentru că exista riscul ca actul normativ să fie declarat neconstituţional.

Miza mare a procesului nu sunt casele şi terenurile naţionalizate de la populaţie, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi.Fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat, în primăvara anului trecut, că din totalul de 16 miliarde de euro estimate pentru despăgubiri, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.

În iulie 2012, ministrul Justiţiei Titus Corlăţean i-a convins pe reprezentanţii CEDO să prelungească termenul până în aprilie 2013.

Ce vrea CEDO de la lege

Guvernul are termen limită data de 12 aprilie pentru a elabora o nouă lege de restituire a proprietăţilor, care să fie conformă cu rigorile CEDO. Curtea de la Strasbourg a adoptat pe 12 octombrie 2010 o aşa- numită hotărâre-pilot în cazul României, prin care a suspendat toate dosarele ce au ca obiect retrocedările şi a dat termen Guvernului ca într-un an şi jumătate să elaboreze o lege unitară, care să dea satisfacţie foştilor proprietari. La acel moment, era înfiinţat Fondul Proprietatea, care s-a dorit a fi o asemenea măsură reparatorie, dar încă nu era listat la bursă dincauza unor încurcături birocratice, iar foştii proprietari erau în imposibilitatea de a-şi valorifica acţiunile primite în compensaţie.

În primăvara anului trecut, Guvernul Ungureanu a optat să aleagă modelul polonez, unde toţi foştii proprietari au primit, uniform, sume de despăgubire reprezentând 20 la sută din valoarea proprietăţii confiscate. MRU a ales, ca bază de negociere, un procent de 15 la sută, asupra căruia ar fi urmat să poarte discuţii cu experţii de la Strasbourg, ajungându-se la un procent pe care Curtea să-l considere satisfăcător. 

Demiterea Guvernului MRU a stopat acest demers, iar Guvernul Ponta a mai cerut o păsuire de 9 luni, care expiră pe 12 aprilie 2013.  Un expert în dosarele CEDO ne-a spus că ar putea fi problematic, din punctul de vedere al Curţii, faptul că se amână dincolo de 2016 momentul în care foştii proprietari vor începe să primească despăgubirile. Potrivit unui alt expert consultat de noi, Curtea este destul de flexibilă, dar este extrem de atentă ca despăgubirea să fie efectivă, realizată într-un termen rezonabil şi la un cuantum de asemenea rezonabil. Liviu Avram