Crin Antonescu: „Pot fi candidat la preşedinţie. Pot şi câştiga. Candidatul unic al dreptei ar trebui desemnat până la 15 iulie”

Liderul PNL, Crin Antonescu, a fost invitat joi seară la postul B1 TV, în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării”, moderată de Robert Turcescu, unde a discuta despre alianţa electorală cu PD-L, precum şi despre demisia sa din funcţia de preşedinte al liberalilor.

Despre Victor Ponta:

Nu am un regret mai mare sau mai mic decât că un proiect politic major a eşuat (USL). Nu am niciun regret că am constatat un deces al USL-ului atunci când acesta a survenit. Poate că domnul Ponta a început să spună adevărul. Am avut o relaţie amicală cu Ponta, în 2004-2008. Era un om inteligent, care avea capacitatea să fie şi auto-ironic. Acum dispare sub acidul puterii. N-aş vrea să insist asupra anatomiei domnului Ponta.

Despre viitoare fuziune cu PD-L

Numele partidului fuzionat va fi ultimul subiect. Nu am adus în discuţie numele partidului până ce întreaga construcţie nu va fi încheiată. Nu s-a discutat momentan acest lucru. Eu am pornit cu cea mai bună credinţă în acest proiect. Unii spun că am debutat prea repede în această fuziune. Nu aş fi de acord cu asta. Într-un calendar rezonabil, cred că se poate face. Nu există nimic de nedepăşit atâta vreme cât e vorba de două partide cu aceeaşi doctrină, cu aceeaşi orientare politică pentru următorul ciclu electoral în fond, precum şi între două partide care au avut experienţe comune.

Am stabilit ieri că vrem să ajungem la o fuziune şi că vrem să desemnăm un candidat unic la prezidenţiale. Începe căutarea unui candidat, cu tot ce presupune, sondaje, cercetpri sociologice etc. Calendarul, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie până în 15 iulie desemnarea şi nominalizarea candidatului la Preşedinţie. Din punctul meu de vedere, aşa ar fi bine, eu cred că nu ar fi bine ca această vară să treacă tot cu un semn al întrebării în dreptul candidatului. Linia este de a reface majoritatile în teritoriu, acolo unde se poate face acest lucru. Luni o să decidem separarea definitivă de PSD în teritoriu.

PSD-ul, prin amânarea desemnării unui candidat, nu are nimic de pierdut. Pentru că dacă la 5 septembrie sau când e aflăm că Ponta e candidat nu aflăm nimic nou, nu e o problemă de notorietate, nu e o problemă de profil. Ponta deja, în seara alegerilor, când se vorbea de 43-44% şi se aştepta un dezastru a doua zi în cealaltă parte, domnul Ponta a ţinut o schiţă de discurs prezidenţial.

Despre o posibilă candidatură la preşedinţie

Sigur că pot fi candidat la preşedinţie. Pot şi câştiga. Există această realitate. Nu am ţinut niciodată morţiş, că nu e vreo plăcere, dar se poate. Însă candidatura presupune să primeşti cele mai abjecte atacuri, să îţi fie atacată într-un final de campanie familia şi altele. Să vezi apoi că nici cei de lângă tine nu trag la fel ca tine. Preocuparea mea este una singură. Ce pot eu să fac încât să nu se spună că m-am dat deoparte de la ceva.

Despre viitorul candidat pentru şefia PNL

Pentru început, nu mă aşteptam la un rezultat atât de prost la alegerile europarlamentare. E lesne de ghicit cine e candidatul meu pentru şefia PNL. Domnul Ghişe este îndreptăţit să îşi dorescă acest lucru. Nu asta e problema.

Despre candidatul la preşedinţie:

Se va face o cercetare sociologică ceva mai aplicată, dar si rapida. Am si convenit, cu tot respectul pentru sociologi, să găsim pe cineva care nu activeaza în zona politică. Eu am spus că domnul Ponta nu are de ales în ceea ce priveşte candidatura la presedinţie. Pentru că ar fi o dramă în sufletul lui. Ar trebui să lase un alt psd-ist să fie preşedinte, şi nu cred că poate face asta.

Mă interesează să găsim un om care să aducă voturi din partea difuză, de non-psd-işti. De asemenea, cred că electoratul băsist e mai mare de 6 la sută. Atragerea acestuia nu se poate face doar cu o alianţă, trebuie convinşi acei oameni.

PNL a fost victima unei campanii violente de presă cum că am avut o înţelegere cu Băsescu sau cu doamna Udrea. Aceste acuzaţii au avut un efect negativ asupra electoratului nostru. Nu m-am întâlnit niciodată cu Băsescu în campanie. 

Traian Băsescu este un om care trebuie să accepte, dacă vrea să dea o mână de ajutor dreptei, cred că ar trebui să revină în poziţia prezidenţială şi să evidenţieze profilul de candidat pe care el crede că ar putea să câştige. Dar ideea că omul de dreapta ar putea fi condus de el, este păguboasă.

Despre Mircea Diaconu:

Nu a fost un consilier propriu-zis, ci a fost în echipa mea. Ne-am sfătuit. E un om căruia eu i-am cerut sfatul, pe chestiuni generale. M-a surprins plăcut rezultatul său la europarlamentare. Nu sunt ipocrit. Nu mi-a devenit simpatic, după o campanie împotriva PNL. Mircea Diaconu a învins ANI, printr-o decizie judecătorească, deci tot prin sistem. M-a bucurat în situaţia în care vedem în toată Europa cum votul anti-sistem a luat o proporţie extremistă.

Despre Horia Uioreanu

Este o nouă lovitură pentru noi ca partid. Asta este. M-aş bucura să nu se confirme. Regret ce s-a întâmplat. Să îşi facă justiţia treaba. E de necrezut. Sunt oameni care au după ce bea apă. Au un blazon.

Despre Justiţie

Cred că politicienii au greşit când au făcut prea multe declaraţii la adresa justiţiei. Traian Băsescu a făcut multe declaraţii provocatoare. Cred că DNA-ul ar trebui şi el să vorbeasă, să existe comunicare, în legătură cu activitatea instituţiei. Lucrul esenţial este că DNA are activitate, nu se poate contesta asta, indiferent cât de antipatic ne-ar fi Băsescu. După 2005 putem spune că Justiţia a început să funcţioneze.

Despre Klaus Iohannis

Eu închei un mandat de cinci ani în fruntea PNL-ului. Am făcut multe lucruri, am trecut prin multe perioade agitate. Cea mai mare realizare a mea în acest mandat este intrarea în PPE. Proiectul meu cu acest partid viza cel puţin 20 la sută în alegerile europarlamentare. Demisia nu a fost o chestiune de orgoliu. Trebuie un preşedinte nou, care să dea o nouă imagine partidului.  Am propus o soluţie care cred că va fi agreată la congres. Demisia lui Klaus Iohannis a fost ca o pană. M-a speriat, dar acum s-a rezolvat problema.  Acum îi înţeleg pe cei de afară, nu le plac lucrurile neprevăzute.