Comisia Europeană a prezentat bugetul pentru anul 2018, cel mai mare din istoria UE. Ce câştigă România

Comisarul european pentru Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger, a prezentat marţi, în faţa Comisiei pentru Buget a Parlamentului European, proiectul de buget al UE pentru anul 2018, care este cel mai mare din istorie, 160,6 miliarde euro. Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, negociatorul-şel al Parlamentului pentru 2018, a vorbit despre principalele priorităţi ale Parlamentului şi implicaţiile lor asupra României.

„Astăzi Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru întreg bugetul Uniunii Europene pe anul următor. Primul lucru care trebuie spus este că vorbim de cel mai mare buget din istoria Uniunii Europene, 160,6 miliarde euro. Asta în sine este o veste bună pentru România”, a declarat europarlamentarul PMP Siegfried Mureşan, negociatorul-şef din partea Parlamentului European, la conferinţa de presă susţinută după prezentarea proiectului de buget în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

În ceea ce privesc cheltuielile prevăzute, se înregistrează o creştere de 8,1% faţă de anul trecut, ajungându-se la 145,5 de miliarde alocate pentru plăţi.„Nu am depăşit conturul stabilit. Acum realizăm nişte proiecte importante pentru statele membre, contribuind la creştere. Am ieşit din stagnare, avem o previziune bună pentru creşterea din 2018, cu aceşti 8,1%. Procentul vine să ajute la implementarea proiectelor structurale care până acum nu erau valorificate”, a declarat Gunther Oettinger, comisarul european pentru Buget şi Resurse Umane.

România, din nou stat problemă

Potrivit proiectului de buget pe anul 2018, suma de bani alocată pentru decontori, fonduri structurale şi de coeziune a crescut cu 25%, prin urmare vor exista mai mulţi bani pentru cei care vor dori să acceseze astfel de fonduri. În cazul României, eurodeputatul Siegfried Mureşan trage un alt semnal de alarmă. Chiar dacă suma de bani a crescut, ţara noastră ar putea ajunge să fie condiţionată în accesarea lor dacă nu-şi duce la îndepliniri obligaţiile în acest domeniu. Mai exact, România este ţara din UE cu cele mai puţin autorităţi de management autorizate să acţioneze şi să efecuteze plăţile. Ori acest lucru atârnă greu atunci când vine vorba de capacitatea României de a avea acces la fondurile puse la dispoziţie.

„Trebuie însă ca în România să ne acredităm autorităţile de management. Polonia are acreditate 24 din 25,  Bulgaria 10 din 11, Cehia 10 din 11, Ungaria 9 din 10, noi în România avem acreditate 2 din 10. Am cerut Comisie să pună mai mulţi bani la dispoziţia statelor membre, însă acum trebuie şi ca autorităţile de la Bucureşti să-şi facă treabă, să încheie acreditarea autorităţilor de management pentru ca plăţile să poată fi făcute la timp”, a mai adăugat europarlamentarul PPE.

Bani pentru combaterea terorismului

În domeniul securităţii şi migraţie, proiectul de buget prevede alocare a 4,1 miliarde euro, ca reacţie a UE la migraţia accentuată şi nevoia de securitatea în interiorul şi afara graniţelor europene: „Am reacţionat rapid la noile provăcări, iar acesta este un semn de solidaritate europeană. Controlul la frontierele externe este dezvoltat pentru a combate astfel terorismul”, a mai afirmat comisarul european Günther Oettinger.

Despre sumele de bani alocate de Comisie domeniului securităţii a vorbit şi europarlamentul Siegfried Mureşan, care a declarat că Uniunea Europeană va lua măsurile necesare pentru întărirea autorităţilor însărcinate cu siguranţa şi protecţia cetăţeanului, pentru a putea combate eficient terorismul.

„Pentru siguranţa cetăţeanului, în luna martie am cerut să fie întărite acele instituţii care au rol în protecţia cetăţeanului, precum Frontex, Europol, să ştim cine intrăm în UE şi ce face aici. Să îmbunătăţim discuţia dintre statele membre pe chestiuni de securitate. Exact asta s-a întâmplat, Comisia Europeană a spus că va întării autorităţiile competente din acest domeniu. Mai mult, CE a spus că are în lucru un proiect de 40 de milioane de euro pentru punerea în comun a capacităţilor de cercetare în apărare. Acum vom cheltuit împreună banii, vom ajunge la rezultatele dorite în cercetare şi vom împărţi beneficiile între toate statele membre”, a afirmat eurodeputatul Mureşan.

Creşterea locurilor de muncă şi a gradului de competitivitate

Una dintre priorităţile centrale ale bugetului pe anul 2018 este întărirea Uniunii Europene, cu scopul de a o face mai capabilă să genereze locuri de muncă şi pentru reducerea şomajului. Astfel, Uniunea Europeană a propus sporirea cu 7% a sumelor de bani alocate cercetării şi inovării, cu 8% a marilor proiecte din infrasctură şi cu 9% a programului Erasmus Plus.

„Elementul central pentru bugetul pe anul 2018 este crearea de locuri de muncă şi redresarea economică , astfel încât 48% din bugetul total pentru anul viitor se îndreptă către acest domeniu. Pentru programele importante în acest domeniu venim cu majoritări importante, un exemplu fiind programul de cercetare „Orizont 2020”, care beneficiază de 770 de milioane de euro în plus faţă de anul trecut”, a declarat comisarul european în timpul prezentării sale. 

Pe lângă asta, Comisia a propus şi alocare a 233 de milioane de euro pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, iar despre acest subiect eurodeputatul Siegfried Mureşan a declarat că este un lucru util, însă a atenţionat autorităţile naţionale că trebuie să fie capabile să creeze programe care chiar să genereze locuri de muncă, nu doar să atragă fondurile puse la dispoziţie.

„Comisia Europeană a propus alocarea a 233 de milioane de euro cu scopul reducerii şomajului în rândul tinerilor. Este un lucru util, însă trebuie să vedem cum reuşim să absorbim aceşti bani la nivel naţional, cum creem, la nivel naţional, acele programe care chiar să genereze locuri de muncă. Noi punem banii la dispoziţie, guvernul naţional trebuie să vadă cum îi absorbe şi cum pune în aplicare programe care chiar crează locuri de muncă”, a subliniat negociatorul şef.

Mai puţini birocraţi europeni

Potrivit proiectului de buget pentru 2018, Comisia Europeană a introdus o serie de măsuri pentru reducerea numărului personalului administrativ. Astfel, vorbim de o reducere de 5% a funcţionarilor publici din instituţiile europene. Noutatea care apare aici este problema pensiilor foştilor funcţionari europeni. Astfel, ar putea fi introdusă o contribuţie a statelor membre pentru crearea unui fond de pensii la nivel european, din care să fie acoperite cheltuilile cu pensia foşilor funcţionari. Mai exact, România, precum şi restul statelor membre, ar urma să contribuie la pensia adminsitraţiei europene.

„Faţă de alte sisteme, noi nu avem o bază de capital pentru asta. Având în vedere extindere personalului din ultima perioadă, asistăm acum la un val de pensionări, cu nişte sporiri ample, aspect pentru care bugetul european a prevăzut un procent de 2.1 %. Creşterea pentru fondul de pesnii va fi de la an la an, şi trebuie avută o discuţie cu statele membre pentru se ajunge la o strategie bugetară în acest sens”, a declarat comisarul european pentru Buget şi Resurse Umane.