Cine va fi comisar european? Ce spune legea se bate cap în cap cu ce spune Ponta

Premierul Victor Ponta

Premierul Victor Ponta a trimis la Bruxelles nu una, ci două nominalizări pentru funcţia de comisar european. Un nume se cunoaşte cu siguranţă: Dacian Cioloş. A doua variantă a venit pe surse: Corina Creţu, eurodeputat PSD. Însă premierul nu a confirmat numele, ci doar faptul că este o femeie. Conform legii, cei doi trebuiau audiaţi până acum în comisiile Parlamentului naţional. Însă Ponta citeşte altfel legea.

Preşedintele Traian Băsescu a plecat sâmbătă dimineaţă la Consiliul European. Pe Aeroportul Otopeni, şeful statului a venit cu un anunţ-surpriză. “Nu mă deranjează că de data aceasta am aflat de la Bruxelles că România a făcut două desemnări, ci cred că trebuie avut în vedere faptul că Legea 373 prevede o procedură internă, parlamentară: audierea celui propus pentru funcţia de comisar în comisia de specialitate a Parlamentului", a spus Băsescu. Aşadar, am aflat că există încă o nominalizare pentru funcţia de comisar europen ce revine României, pe lângă Dacian Cioloş, asupra căruia preşedintele şi premierul s-au înţeles cu greu, după lungi discuţii. Imediat, surse politice au declarat pentru Mediafax că a doua variantă despre care vorbeşte şeful statului poartă numele de Corina Creţu, europarlamentar PSD.

Pe seară, premierul Victor Ponta, revenit de la Paris, acolo unde a avut loc întâlnirea socialiştilor europeni, a reconfirmat numele lui Dacian Cioloş şi a confirmat că a doua propunere este de gen feminin, fără a preciza numele. "Nu vă pot confirma, dintr-un motiv foarte simplu. În momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie asupra faptului că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că, altfel, Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi", a spus Ponta. Solicitat să confirme  că este vorba de o femeie, premierul a răspuns: ,,Categoric este o o femeie”.

Cum s-a driblat legea
Preşedintele vorbea despre legea 373. Mai exact, legea 373 din 18 decembrie 2013, privind coopererea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. La capitolul IX, articolul 19, se spun următoarele: “Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”.

Aşadar, Guvernul, în a cărui atribuţie stă desemnarea comisarului european, trebuia să informeze Parlamentul cine sunt persoanele nominalizate pentru funcţia de comisar european. În cazul lui Dacian Cioloş, informarea s-a făcut în felul următor: “Am purtat o discuţie cu domnul Tăriceanu şi cu domnul Zgonea, preşedinţii celor două Camere”, a spus premierul, în conferinţa de presă organizată la Guvern. Chiar dacă a discutat cu liderii Parlamentului, informarea nu a fost făcută instituţional, către Birourile Permanante ale celor două Camere, aşa cum spune legea. Cât priveşte a doua propunere, necunoscută oficial până în acest moment, premierul nu a mai spus nimic. Evident, nici nu putea face vreun comentariu, de vreme ce ţine secret numele femeii propuse.

Articolul 19 al Legii 373/2013, la paragraful al doilea, se mai spune un lucru: “Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.Cuvântul cheie al acestui paragraf este ,,persoana nominalizată”, adică persoana propusă de Guvern pentru funcţia de comisar european.

Cum răspunde Ponta la această chestiune? “Imediat ce va fi anunţată decizia domnului Juncker, eu voi proceda conform legii româneşti, şi anume persoana care va fi desemnată pentru un anumit portofoliu va trece prin procedurile naţionale, care înseamnă audierea în cadrul Parlamentului naţional”, a spus premierul. Însă în lege scrie clar că persoana nominalizată, nu persoana desemnată trebuie să fie audiată. Deosebirea este esenţială: persoana nominalizată de Guvern poate fi refuzată de preşedintele Comisiei Europene, aşa cum s-a întâmplat, în cazul României, în 2006, când Varujan Vosganian a fost refuzat de Barroso.

La conferinţa de presă, jurnaliştii i-au precizat premierul exact această distincţie. “E vorba despre nominalizare, nu despre desemnare”, a spus o jurnalistă la conferinţa de presă susţinută de Ponta la Guvern.  “O să vă mai explică încă o dată, până o să înţelegeţi.Vă mai explic şi de două ori, şi de trei. Nu pot să trimiti o persoană să fie audiată în Parlament - de exemplu, domnul Cioloş- şi săptămâna viitoare să auzim că domnul Cioloş nu primeşte portofoliul pentru Agricultură. E ca şi cum am pune carul înaintea boilor. Atunci când voi avea confirmarea de la domnul Juncker că “x” va fi comisarul României, imediat Parlamentul îl va audia.Altfel, ce facem, ne apucăm să audiem 10 persoane pentru 10 portofolii? Acesta este sensul legii”, a spus premierul.

Însă logica şi practica internă ne arată că nu acesta este sensul legii. De exemplu, când se formează Guvernul României, miniştrii sunt audiaţi de comisiile Parlamentului în faza de nominalizare. Altfel spus, premierul propune o persoană pentru postul de ministru, iar comisiile dau un raport dacă se potriveşte sau nu cu funcţia. Nu este audiat după ce a depus jurământul de ministru, când mandatul său a intrat deja în vigoare.

În cazul comisarului european, Parlamentul naţional trebuie să audieze persoana nominalizată tocmai pentru a vedea dacă este competentă pentru o astfel de funcţie. În acest moment, nici Dacian Cioloş, nici Corina Creţu nu au fost audiaţi de Parlament. Urmând spusele premierului, abia săptămâna viitoare cel desemnat de preşedintele Comisiei Europene drept comisar va ajunge în comisiile de la Casa Poporului. Şi dacă, prin absurd, raportul comisiei va fi negativ? Va retrage Guvernul propunerea? Dacă nu o va retrage, atunci la ce mai foloseşte o Lege de cooperare între Parlament şi Guvern? La aceste întrebări, răspunsul este următorul: premierul se bazează pe actuala majoritate parlamentară, care nu se va opune unei decizii luate de Guvern. Însă legea rămâne goală de conţinut.

Cum a apărut legea
Această lege s-a născut după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat sistematic să-l trimită pe Ponta la Consiliul European. Cum Constituţia stipulează clar că preşedintele este reprezentantul României pe plan extern şi în condiţiile în care Curtea Constituţioanlă a statuat că Traian Băsescu reprezintă România la Consiliul European ( dar îl poate mandata şi pe premier), larga majoritate parlamentară USL din 2013 a scris rapid un proiect de lege care să introducă, pe alocuri, atât Parlamentul, condus atunci de Crin Antonescu şi de Valeriu Zgonea, cât şi Guvernul - condus de Victor Ponta în chestiunile europene.