Ce vrea România de la summitul UE?

Traian Băsescu va discuta la Consiliul European de mâine şi portofoliul pentru viitorul comisar al României. Ce şanse are Dacian Cioloş să rămână în Comisia Europeană?

Şefii de stat şi de guvern din UE se întâlnesc, astăzi şi mâine, la Bruxelles, pentru a purta primele discuţii despre viitorul preşedinte al Comisiei Europene, dar şi despre viitorii comisari europeni, subiect primordial pentru România. În acest moment, Dacian Cioloş este comisarul european pentru Agricultură, iar premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, surprinzător, s-au pus de acord să-l susţină pentru un nou mandat. Însă negocierile dintre iderii europeni ar putea să-l scoată pe Cioloş din viitoarea Comisie Europeană, în pofida imaginii foarte bune pe care şi-a conturat-o la Bruxelles. Practica negocierilor europene ne arată că numai o singură dată o ţară a reuşit să-şi impună comisarul pentru un nou mandat şi pentru acelaşi portofoliu. Este cazul austriacului Franz Fischler, comisar ce a deţinut chiar portofoliul Agriculturii în două rânduri, la începutul anilor 2000, când numărul ţărilor membre UE era mai mic, iar negocierile mai puţin dure.

„Va fi greu“
Europarlamentarul PMP, Siegfried Mureşan, spune că României îi va fi foarte greu să-l impună din nou pe Cioloş. „Să fii comisar în două mandate, se poate. Să păstrezi însă acelaşi portofoliu, mai rar. Nu este exclus să păstrăm agricultura, dar va fi greu“, a spus Mureşan pentru „Adevărul“. În plus, portofoliul Agriculturii este vizat de state mult mai influente la nivel european, cum ar fi Spania, Franţa sau Italia, ţările cu mari interese agricole. „Candidatul care a fost capul de listă al Partidului Popular Spaniol la alegerile europene este ministrul Agriculturii din Spania. Premierul spaniol a spus că acesta va fi viitorul comisar european. Deci un ministru al Agriculturii în funcţie se va alătura Comisiei Europene. Este un contracandidat serios pentru Cioloş“, mai spune Mureşan. 

Analistul politic Radu Magdin a vorbit despre viitoarea structură a Comisiei Europene (CE) şi despre condiţiile în care România îl poate păstra pe Dacian Cioloş. „Se vor schimba anumite lucruri în CE. În cele 28 de portofolii, vor exista comisari coordonatori, care se vor ocupa de domenii precum industrie, energie, cercetare, şi care vor fi râvnite de statele cele mai influente. Vor mai exista şi comisari simpli, coordonaţi. Să vedem dacă Agricultura va intra în portofoliile coordonate sau coordonatoare. Oricum, pentru Dacian Cioloş nu va fi deloc uşor. Dincolo de dorinţe, trebuie să ne facem un punctaj cu argumente puternice în favoarea sa“, a spus Magdin pentru „Adevărul“. Poziţia României în Consiliul European va fi susţinută de preşedintele Traian Băsescu, în ciuda opoziţiei premierului Victor Ponta.

Merkel îşi impune candidatul la şefia Comisiei Europene

Popularii europeni au mai bifat miercuri un pas spre numirea lui Jean Claude-Juncker la şefia Comisiei Europene, după ce socialistul Martin Schulz a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate, cu susţinerea PPE. Cu alte cuvinte, socialiştii şi popularii europeni îşi împart mandatul de cinci ani la şefia PE, urmând ca din 2017 să fie ales un preşedinte din PPE. Socialiştii anunţaseră la sfârşitul săptămânii că îl vor susţine pe Juncker la conducerea organului executiv al UE, realizând astfel o coaliţie cu popularii.

Cele două grupuri principale de la Bruxelles pot forma împreună o majoritate fragilă, dar suficientă, de 412 eurodeputaţi din 751. Eurodeputaţii britanici, atât conservatorii premierului David Cameron, care au 70 de mandate în legislativul UE, cât şi laburiştii, cu cei 20 de reprezentanţi, se opun numirii lui Jean- Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, ei fiind sprijiniţi şi de cei 12 eurodeputaţi conservatori ai lui Viktor Orban.

Premierul britanic a anunţat că va cere un vot în Consiliul celor 28 de state membre, în privinţa numirii lui Juncker. Potrivit tratatelor UE, dacă cinci state se opun, Juncker nu va fi numit în fruntea CE. Cu toate acestea, un semnal puternic a venit miercuri de la Berlin, după ce cancelarul german a apreciat că nu ar fi o dramă dacă luxemburghezul va fi ales fără unanimitatea statelor membre, ci doar prin majoritate. (Diana Rusu)