Ce trebuie să facă viitorul Preşedinte pentru a intra în istorie ca „Preşedintele reformator”?

Citat de Nicolae Iorga

Viitorul Preşedinte poate deveni una din figurile reformatoare ale Romaniei în cazul în care va reuşi să spargă cutumele politice din ultimii 25 de ani.

Păcat că nu s-a reuşit o dezbatere reală în primul tur, cu toţi candidaţii. Este prima oară în istoria post-decembristă, când se întâmplă acest lucru. Dezbaterile constituie chintesenţa democraţiei: acolo vezi cu adevărat subiectele importante, vezi planurile şi strategiile candidaţilor, diferenţa de opinii şi viziuni, felul în care candidaţii se înfruntă direct şi argumentele lor. Nu am avut parte de acest gen de dezbateri, campania fiind axată pe lovituri sub centură sau pe non-subiecte discutate pe toate părţile de media, menite să atragă atenţia opiniei publice de la problemele reale.

Au existat unele emisiuni bune pe TV, prea puţine însă. Mi-a plăcut cum s-a mişcat on-lineul şi felicit iniţiativele celor de la Gândul cu “Vreau Preşedinte” sau dialogurile între bloggeri Adevarul şi candidaţi. Au fost discuţii şi întrebări bune, argumentate, de substanţă aşa cum trebuia să arate o campanie electorală.

E de apreciat şi activismul societăţii civile, care s-a implicat intens în această campanie. Iniţiativele celor de la 19 întrebări pentru prezidenţiabili, sau “Politică fără bariere” a mai multor organizaţii nonguvernamentale, sau efortul celor de la Institutul pentru Politici Publice de a realiza o dezbatere între cei 14 candidaţi, arată că în această campanie, cetăţenii, societatea civilă contează prea puţin pentru viitorul Preşedinte.

Viitorul Preşedinte va trebui să acţioneze ca şi un mediator între clasa politică şi societatea civilă, ar trebui să fie un negociator între stat şi societate. De aceea, acesta are şansa de a intra în istorie alături de personalităţi mari ale României, în cazul în care va reuşi reformarea sistemului politic prin democratizarea acestuia.  Scriam într-o scrisoare deschisă adresată candidaţilor că viitorul preşedinte trebuie să gândească  în termeni de  eficienţă şi bunăstare şi nu în termeni de stânga şi dreapta, cum au făcut-o foştii Preşedinţi.

Exista mulţi români nemulţumiţi de clasa politică actuală, fie că vorbim de partidele de stânga sau de drepta. Aceasta  nemulţumire a societăţii este strâns legată de calitatea politicienilor. Se simte nevoia unei democratizări a sistemului politic, care să permită o reforma prin apariţia unor noi partide, a unor politicieni noi pe scena publica sau o depolitizare a administratiei.  Unele măsuri au fost propuse în trecut, fără nici un ecou din păcate. Este nevoie de reformarea sistemului politic actual prin măsuri de genul:

• transparentizarea execuţiei bugetare a activităţii partidelor
• democratizarea internă a partidelor prin stabilirea unor liste de competenţă internă a partidelor pentru promovarea unor candidaţi competenţi
• consultări publice mai intense si mai vizibile
• eficientizarea performanţelor politicienilor în funcţie de efectele acţiunii lor asupra societăţii: raportare publică pe bază de rezultate a rapoarte prezentate anual în Parlament şi/sau în consiliile locale/judeţene;
• coborârea numărului de semnături pentru înfiinţarea unui nou partid şi accesul mai uşor al independenţilor
• orientarea guvernanţei publice către obţinerea de rezultate, management public orientat spre performanţă.
• depolitizarea administraţiei publice
• realizarea regionalizării şi a descentralizării prin reformarea administraţiei publice

Toate aceste măsuri nu ţin de prerogativele viitorului Preşedinte, însă acesta poate pune presiune pe clasa politică pentru ca  unele dintre aceste măsuri să se realizeze.  Cum va negocia şi media viitorul Preşedinte aceste lucruri?  Cum se va implica viitorul  Preşedinte în această reformă a sistemului politic?  În cazul în care viitorul Preşedinte va reuşi să spargă aceste cutume politice din ultimii 25 de ani şi va reuşi „să schimbe sistemul”, va deveni una din figurile reformatoare ale României şi va intra în istorie alături de figuri marcante ale României. Problema vine de la faptul că ambii candidaţi care au şanse în turul 2, Johannis şi Ponta, sunt susţinuţi de aceste structuri politice. Îşi va asuma oare cel ce va câştiga alegerile,  reformarea şi „distrugerea” sistemului care l-a propulsat în fotoliul de Preşedinte?