Pentru actuala coaliţie de guvernare va fi foarte important ca pragul de 30% din numărul total al alegătorilor, necesar pentru validarea referendumului, să nu fie atins.

Tonul, în acest sens, l-a dat deja fostul premier Victor Ponta, care a anunţat că nu va gira prin votul său un asemenea demers. UDMR, în stilul deja consacrat, se va poziţiona „neutru“ şi nu va participa la dezbateri, dar în teritoriu, în zonele pe care le controlează administrativ, vor cere, prin reprezentanţii locali, etnicilor maghiari să nu participe la vot. Cu toate acestea, o bună parte dintre concetăţenii maghiari vor fi prezenţi la urne şi vor susţine demersul preşedintelui Iohannis. Nu este o noutate că între politicienii UDMR şi o parte a etnicilor maghiari, în special a celor din marile oraşe, nu mai există o conexiune în probleme politice, iar acest lucru s-a văzut la alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014, când mare parte a maghiarilor au votat împotriva candidaţilor PSD, chiar dacă liderii UDMR i-au susţinut pe social-democraţi.

Cum spuneam, preşedintele Iohannis riscă foarte mult în această luptă, care poate duce la pierderea unui al doilea mandat la Cotroceni. Principalul său atu sunt oamenii care au ieşit în pieţele centrale ale marilor oraşe în ultimele două săptămâni. Entuziasmul celor peste 500.000 de oameni care au ieşit în stradă să ceară guvernului abrogarea Ordonanţei 13 nu se va stinge până la referendum, iar acest lucru va conta mult în jocul politic. Preşedintele mai are de partea sa, cel puţin teoretic, opoziţia formată din PNL, USR şi PMP. Din cele trei partide, doar USR va susţine în mod sigur demersul său. Cu toate deficienţele organizatorice şi bâlbâielile politice ale reprezentanţilor USR, acest partid este cel mai sincer angrenat în susţinerea luptei împotriva corupţiei. În ceea ce priveşte PNL şi PMP, lucrurile sunt mai complicate. Mulţi dintre aleşii locali ai acestor partide, chiar şi parlamentari, sunt subiectul unor anchete ale DNA, iar sinceritatea lor în susţinerea demersului preşedintelui este pusă sub semnul întrebării.

Pentru a avea o imagine de ansamblu a situaţiei să facem puţină matematică. Dacă ne raportăm la datele oficiale, în România sunt puţin peste 18,2 milioane de oameni cu drept de vot. O prezenţă de 30%, necesară validării referendumului, înseamnă o prezenţă la urne de peste 5,46 de milioane de votanţi. PNL, USR şi PMP, posibilii susţinători ai referendumului, au adunat împreună pe 11 decembrie aproape 2,5 milioane de voturi. Nici măcar jumătate din prezenţa necesară pentru validarea referendumului. În acest caz, demersul preşedintelui pare o misiune kamikaze. Totuşi, există şi un exemplu care dă speranţe susţinătorilor acestui demers. În noiembrie 2014, peste şase milioane de români l-au votat la alegerile prezidenţiale pe Klaus Iohannis. Dacă actualul locatar de la Cotroceni reuşeşte să mobilizeze electoratul cum a făcut-o în ziua de 16 noiembrie 2014 va câştiga nu numai referendumul, ci va primi un impuls important pentru câştigarea unui nou mandat de preşedinte.