Mulţime de oameni la lansarea cărţii „Pas cu pas”, semnată de preşedintele ales Klaus Iohannis FOTO Marian Iliescu

Votul pentru Klaus Iohannis este cea mai bună investiţie pe care a putut-o face un cetăţean român! O investiţie în propriul viitor, în viitorul urmaşilor săi şi în viitorul României!

Domnul Iohannis va fi noul Preşedinte al României! Dar câştigul este în primul rând al poprului român! Iar România va avea de câştigat mult mai mult dacă poporul va şti să gestioneze acest cadou pe care şi l-a dăruit singură! Aşteptările nu trebuie să se îndrepte numai înspre noul preşedinte, ci mai ales înspre poporul care l-a votat. Ba chiar responsabilitatea poporului e şi mai mare decât cea a domnului Iohannis. De la noi trebuie să avem de acum încolo cele mai mari aşteptări, nu de la preşedinte! 

Consecinţele acestei victorii, reprezentate de noul preşedinte, sunt un câştig al României. Iar acesta nu depinde direct şi obligatoriu de prestaţia viitorului preşedinte Klaus Iohannis. România a făcut un pas imens înainte! România şi-a mărit orizontul şi şi-a îmbogăţit cultura, tradiţia, viaţa, dar în primul rând şansele viitorului. Votul pentru Klaus Iohannis este cea mai bună investiţie pe care a putut-o face un cetăţean român! O investiţie în propriul viitor, în viitorul urmaşilor săi şi în viitorul României! 

Ce contează

Românii au spart gheaţa care despărţea societatea românească de timpurile moderne, de luciditatea cu care trebuie privită realitatea, dacă ne dorim într-adevăr progresul. Da, mai mult de 90% din români or fi ortodocşi, în aceeaşi proporţie şi români, chiar dacă multora doar nu li se mai văd rădăcinile, ceea ce nu înseamnă că ei nu le au în alte neamuri şi culturi, indiferent cât de îndepărtate şi cât de români se consideră ei astăzi. Dar ce contează asta, când este vorba despre bunăstarea tuturor? Ce contează, când este vorba despre a caută pe cel mai bun dintre cetăţenii disponibili ai României, pe acela care ar avea capacitatea să conducă o turmă imensă, rătăcită prin veac şi lume, înspre o viaţă mai bună? (Subliniez: unul care se pune la dispoziţie nu doar de dragul de a fi pe toate ecranele televizoarelor şi ca producător de lozinci, ci unul care chiar va da totul înspre folosul unui popor). Ce contează, când este vorba despre calitatea de a te gândi mai întâi la ţară şi apoi la propiu-ţi bine? Ce contează, când ţara are nevoie de competenţe, de normalitate şi nu de vanitate şi promisiuni goale? Ce contează, când poprul are nevoie de respect, de libertate, de deschidere, de un cap calm şi limpede şi nu de unul încins doar de propria dorinţă de a fi primul, indiferent unde? Ce contează, când poporul are nevoie de un om, care să nu îl sfideze şi să îşi bată joc de el, ci de unul cu bun-simţ, căruia să-i pese într-adevăr de problemele cu care el se confruntă? Ce contează, dacă omul, care reprezintă toate aceste calităţi sau cel puţin parţial, e un român de etnie (recunoscută) germană şi religie protestantă? Nu contează câtuşi de puţin!

Viitorul a învins

Prejudecăţile românilor au fost învinse de românii înşişi! Iar dacă în multe minţi ele persistă, au fost şi acolo învinse de către o majoritate însemnată. Însemnată nu doar din punct de vedere al numărului mare care o stabileşte, ci şi a vârstei şi potenţialului pe care îl reprezintă. Aşadar de viitorul ţării! 

Ce înseamnă un Klaus Iohannis acum la Preşedinţia ţării din perspectiva viitorului? Înseamnă că de acum încolo, românii nu vor mai pune pleca urechea la populisme ca cele cu care a încercat să-l vrăjească Victor Ponta, care se celebrase singur în stadioane şi ascultase idioţi recitandu-i poezii despre propria-i fiinţă astrală. Nu vor mai vibra în masă la baliverne şi tot soiul de manipulări şi intrigi ale unor televiziuni aflate în mâinile oligarhilor cu interese proprii sau ale politicienilor corupţi. Dar, în primul rând, ei nu-şi vor mai căuta viitorii lideri politici printre cei care se vând sau îşi cumpără reputaţia de a fi buni, ci îi vor alege singuri şi liberi dintre toţi cei disponibili pentru implicitele misiuni. 

Bogăţia diversităţii

Klaus Iohannis înseamnă că România s-a trezit în secolul 21! Iar că de acum încolo România va putea profita de bogăţia culturală care, de fapt, o defineşte. România este un stat multinaţional în care trăiesc peste 20 de minorităţi şi care toate pot da ţării oricând un politician care să vrea binele tuturor. În viitor nu ne vom mai căuta liderii prin filtrele impuse de tocmeala orbului cu surdul, ci acolo unde aceştia sunt de găsit: printre toţi cetăţenii ţării, indiferent de apartenenţa lor etnică, religioasă sau sexuală. Important va fi ca ei să reprezinte idealul poporului redefint acum, la 25 de ani de la căderea comunismului: libertate, prosperitate, adevăr, dreptate, egalitate, toleranţă, respect. 

UDMR pierde, maghiarii câstigă

Marea comunitate a etnicilor maghiari au înţeles acest lucru, chiar dacă partidul care-i reprezintă în mare măsură, nu o face. Maghiarii au doar de câştigat, UDMR-ul, deocamdată, doar de pierdut. De ce nu am avea peste 10 ani un preşedinte etnic maghiar, dacă el va fi cel care dovedeşte că iubeşte România nu doar în vorbe, că îi vrea binele prin fapte, având şi forţa să se impună în confruntările de rigoare? Păcat că UDMR îşi mai doarme somnul de veci în timp ce România s-a deşteptat aproape în întregime. Dar UDMR-ul nu este singur, lângă el mai dorm şi alte partide politice, mai puţin specifice.

Femeia - preşedinte

Decizia poporului asupra lui Klaus Iohannis ne spune multe. Iar printre ele şi faptul că România va fi în curând pregătită (dacă nu cumva este deja!) să aducă în fruntea statului şi o femeie. Dacă ea va fi cea mai bună, cea care reprezintă acea forţă capabilă să asigure binele poporului. E absurd că trebuie menţionat asta, dar este adevărat, până acum el nu a vrut sau a putut să încredinţeze unei femei rolul de "ocrotitor al naţiunii". România s-a scuturat de prejudecăţi, iar eu am convingerea că şi misoginsmul a fost aruncat, cel târziu dumincă, la ghena de gunoi a istoriei. Prin acest proces a trecut şi Germania, au trecut si Statele Unite ale Americii şi multe alte state. Până la Angela Merkel, Germania nu a mai avut nicio femeie cancelar, iar din 1989 până la alegerea ei în 2005, niciun politician crescut în fosta RDG. În SUA cunoaştem cu toţii exemplul şi efectul Obama. Iar Hillary Clinton va deveni probabil viitoarea preşedintă a ţării şi prima femeia în acest post. Franţa a fost deja condusă de fiul unui emigrant maghiar, iar exemplele sunt numeroase …

Nu sângele hrăneşte idealurile

Klaus Iohannis-preşedinte este dovada că românul s-a deşteptat, semnul care-i prevesteşte un viitor mai bun, decât i-a fost trecutul. De ce? Pentru că el şi-l decide singur! Iar în viitor nu vom mai arunca la gunoi un politician pentru că e etnic maghiar, sas, tătar, lipovean, că e regăţean, moldovean, maramureşan sau refugiat, prea gras sau prea slab, prea tânăr sau prea bătrân, nu tocmai frumos, catolic, orotdox, protestant, ateu, evreu sau musulman, femeie sau bărbat, mamă, tată sau niciuna din două, iubitor de semeni, divorţat, recăsătorit, de la sat sau de la oraş, ci pentru că este nesincer, fost securist, incapabil, nedemocrat, arogant şi sfidător faţă de popor sau iresponsabil, avar sau laş.

Este impresionant că tocmai imnul naţional a devenit simbolul acestei deşteptări prin spargerea plafonului naţionalist, rasist, xenofob, religios şi misogin. De aceea, repet: responsabilitatea este în cea mai mare măsură a poporului! Deoarece el e cel care l-a spart! El trebuie să vegheze asupra acestei stări de trezie, să nu se lase din nou alintat cu vorbe «în somnul cel de moarte», să nu uite că nu sângele îi hrăneşte idealurile. Iar dacă mândria de a fi român se sprijină şi clădeşte tocmai pe aceste aspecte, ea este bine-venită şi binemeritată.