Cum încearcă Guvernul să doboare pensiile speciale. Argumentele lui Cioloş, ignorate de Preşedinţie în cazul parlamentarilor

Dacian Cioloş, în Parlament

Dacă, pe lângă pensia normală, ar primi şi pensii speciale, aleşii locali şi-ar crea un privilegiu faţă de cetăţenii de rând. Practic, ar fi mai presus de lege. Acesta este principalul argument pe care l-a folosit Guvernul în sesizarea trimisă către CCR şi obţinută de „Adevărul“. Spre deosebire de Dacian Cioloş, preşedintele Klaus Iohannis n-a contestat la CCR legea pensiilor speciale pentru parlamentari, deşi ar fi avut aceleaşi motive.

În documentul prin care Guvernul a contestat la Curtea Constituţională (CCR) legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, găsim atât argumente ce ţin strict de litera legii, cât şi chestiuni subsidiare, cum ar fi impactul bugetar pe care l-ar avea o asemenea măsură. De asemenea, ca notă de superficialitate, Guvernul taxează chiar şi modul în care a fost redactată legea de parlamentari.

 În sesizarea trimisă la CCR şi obţinută de „Adevărul“, Executivul condus de Dacian Cioloş invocă faptul că legea care le oferă pensii speciale aleşilor locali este discriminatorie: pe de o parte avem cetăţenii de rând care primesc o pensie în funcţie de cât au contribuit la bugetul asigurărilor sociale, iar pe de altă parte îi avem pe primari, viceprimari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor, care primesc, pe lângă pensia normală (ce le revine pe criteriul de contributivitate), o pensie specială. Pe scurt, aleşii locali ar ajunge să primească două pensii cumulate, ceea ce i-ar aduce mai presus de lege.

„Prin norma juridică adoptată (n.r.- legea pensiilor speciale) se instituie o categorie juridică pe care o putem defini fără dubiu ca fiind un privilegiu – anume privilegiul obţinerii unor venituri suplimentare de către persoanele care au ocupat anumite demnităţi publice“, se arată în contestaţia Guvernului. Practic, legea pensiilor speciale i-ar face pe aleşii locali mai egali decât restul cetăţenilor care cotizează la sistemul public de pensii. „Simplul fapt al ocupării respectivei funcţii de demnitate publică (funcţii elective), indiferent de perioadă, pare să îndreptăţească persoana respectivă să beneficieze de un avantaj financiar care tinde a fi disociat de dreptul constituţional la pensie de care beneficiază fiecare persoană care munceşte şi cotizează la sistemul public de pensii“, mai arată Guvernul.

În conculzie, o astfel de lege i-ar scoate pe aleşii locali din rând şi le-ar aduce un privilegiu. Or, articolul 16 din Constituţie spune: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“.

Discriminare chiar şi între aleşi

 În plus, dacă legea ar intra în vigoare, s-ar crea discriminări nu numai între aleşii locali şi simplii cetăţeni, ci chiar între aleşii locali cu funcţii de conducere (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ) şi restul aleşilor locali (consilieri locali şi consilieri judeţeni). Aceştia din urmă, chiar dacă şi-au obţinut funcţiile, la rândul lor, pe baza votului direct, nu au dreptul la pensie specială.  „Se creează discriminare între categoriile de demnităţi alese în mod direct, indemnizaţia (n.r.- pensia specială) acordându-se doar primarului, în timp ce membrii consiliului local sau ai consiliului judeţean, deşi aleşi în acelaşi mod, nu beneficiază de aceleaşi drepturi, acordându-se însă pentru persoanele care nu sunt alese în mod direct, respectiv preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean, precum şi viceprimarului“, arată Guvernul.

Acest argument se referă la noua legislaţie electorală. Conform legii alegerilor locale, preşedinţii de Consilii Judeţene nu mai sunt aleşi direct prin votul cetăţenilor, ci indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Aici se creză discriminarea. De ce un ales direct (consilierul judeţean) să nu primească pensie specială, iar preşedintele sau vicepreşedintele de CJ ( ajuns în această funcţie prin votul indirect al consilierilor) să primească? În plus, noua lege reprezintă în sine o portiţă deschisă spre privilegii. Mecanismul imposturii arată aşa: legea pensiilor speciale se aplică numai pentru cei care au fost cel puţin doi ani primari, viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene. Cum viceprimarii, preşedinţii de CJ-uri şi adjuncţii sunt aleşi prin votul consilierilor, asta ar putea duce uşor la o rotaţie pe funcţie odată la doi ani, tocmai ca să prindă cât mai multă lume pensie specială. „Actuala modalitate de redactare a dispoziţiilor legale în discuţie poate da naştere la aplicarea în mod abuziv prin alegerea «prin rotaţie» în funcţia de viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean a tuturor consilierilor locali sau judeţeni, după caz, denaturând în mod vădit scopul urmărit prin adoptarea normei“, arată Guvernul.

Surse politice au confirmat pentru „Adevărul“ că aleşii locali sunt perfect conştienţi de portiţele legii. „Mulţi dintre consilierii locali de acum vor fi aleşi şi în 2016. Deci ei au cel puţin un mandat întreg, deci pot beneficia de pensie specială. Asta ca să nu mai spun că unii sunt consilieri de 25 de ani. Deci, dacă există înţelegere între partide, va fi promovat în funcţie de viceprimar sau vicepreşedinte de CJ un nou-venit, să prindă şi el puţină pensie specială.  După doi ani îi lasă locul altuia şi tot aşa“, au declarat surse politice pentru „Adevărul“. „Există riscul ca pe parcursul mandatului autorităţilor locale, toţi consilierii locali/judeţeni aleşi să ajungă să deţină funcţii de natura celor care îi califică pentru obţinerea pensiei speciale“, susţine Guvernul.

Pensiile n-au fost prinse în buget

Parlamentarii au votat mai întâi legea bugetului de stat pe 2016, abia apoi au adoptat şi legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, tocmai pentru a nu trezi criticile Guvernului cum că măsura n-ar fi sustenabilă financiar. Parlamentarii nici măcar n-au venit cu un studiu de impact bugetar al măsurii, document ce însoţeşte orice proiect legislativ. „Legea privind pensiile speciale apare după aprobarea şi promulgarea Legii bugetului de stat şi a Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2016, care nu prevăd sumele necesare plăţii acestor pensii, iar guvernul nu poate modifica, în această perioadă aceste bugete“, susţine Guvernul, care a prezentat ce înseamnă în cifre cadoul financiar pentru aleşii locali. Există cel putin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii, iar efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei, „peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar“. Iar numărul beneficiarilor ar putea creşte o dată la doi ani, dacă aleşii locali vor începe „rotaţia cadrelor“.

Cioloş, exemplu pentru Iohannis

Guvernul Cioloş este primul Executiv care a contestat o lege la CCR în ultimii opt ani. Însă nu este un exemplu numai pentru foştii premieri, ci chiar şi pentru preşedintele Klaus Iohannis, care a preferat să promulge legea pensiilor speciale pentru parlamentari, deşi ar fi putut mai întâi să o conteste la CCR. „Nu erau motive de neconstituţionalitate“, au explicat surse din Administraţia Prezidenţială. Însă Guvernul a găsit argumente, în condiţiile în care legea pensiilor speciale pentru aleşii locali este copiată în proporţie de 90% după legea pensiilor speciale pentru parlamentari.

Pensii speciale şi pentru ambulanţă

Personalul profesionist de intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă ar putea beneficia de pensii speciale, fiindu-le interzis însă să „exprime în public opinii contrare intereselor României“, potrivit unei iniţiative legislative depuse la Senat de un grup de 82 de parlamentari, majoritatea din PSD şi UNPR. Iniţiatorii consideră că medicii, asistenţii medicali, ambulanţierii/şoferii de autosanitară şi operatorii registratori de urgenţă trebuie să dobândească un regim special având în vedere că îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase.