ANALIZĂ Cum pot influenţa noile partide alegerile locale. Cele mai ciudate nume de partide nou-înfiinţate

ANALIZĂ Cum pot influenţa noile partide alegerile locale. Cele mai ciudate nume de partide nou-înfiinţate

Monica Macovei (M10), Bogdan Naomovici (200 pentru Bucureşti) şi Nicuşor Dan (Uniţi Salvăm Bucureştiul) COLAJ Adevărul

86 de solicitări, unele serioase, altele demne de luat în râs, au fost înregistrate la Tribunalul Bucureşti pentru înfiinţarea de partide, după schimbarea Legii partidelor politice. „Adevărul“ a consultat mai mulţi sociologi pentru a afla dacă noile partide vor avea sau nu un cuvânt de spus la alegerile din vară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe scena politică românească au apărut o puzderie de partide, multe dintre ele cu obiective locale, acesta vrând să obţină scoruri bune la alegerile locale şi, dacă se poate, şi la parlamentare. De la data intrării în vigoare a noii Legi a partidelor politice, care precizează că numărul minim de membri nu mai este 25.000, ci trei, la Tribunalul Bucureşti s-au înregistrat 86 de noi partide. Nu toate partidele care au solicitat înregistrarea Tribunalului Bucureşti au primit un răspuns favorabil. Astfel, până în prezent, doar 29 de partide au primit o decizie favorabilă, celelalte fiind fie respinse, fie în procedură de analiză a documentelor despuse la înregistrare.

Printre noile formaţiuni sunt partide care au avut ieşiri publice dese, ca M10, partid condus de Monica Macovei, Uniţi Salvăm Bucureştiul, al cărui lider e Nicuşor Dan, sau Partidul 200 pentru Bucureşti, al cărui responsabil pentru comunicare este cunoscutul Bogdan Naumovici, managing partner la 23 Communication Ideas. Însă, pe lângă acestea, au luat naştere şi partide cu nume bizare şi fără un program clar: Partidul Getodacia, Partidul Pirat România, Partidul Oamenilor Liberi sau Partidul Puterii Umaniste. 

Partide care evocă „dacismul“

Nu toţi cei care au vrut să-şi facă o formaţiune politică au reuşit. Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea de înregistrare a unor formaţiuni ca Partidul Revoluţiei a III-a Forţă, Partidul Dacismului Conservator Autonom, Partidul Noua Revoluţie sau Partidul Ţării Făgăraşului.

Vor influenţa sau nu aceste alegeri partidele noi?. „La alegerile locale au o şansă. Pot fi unele care să fie puternice la nivel local şi să poată avea reprezentanţi, uneori chiar să delege primari, dacă avem cazul unor foşti primari certaţi cu partidul lor. În oraşele mari, partidele noi au şanse mai mici. Cu cât e mai mare oraşul, cu atât partidul are şanse mai mici. Contează votul politic în oraşele mari“, a explicat sociologul Alfred Bulai pentru „Adevărul“.

O opinie asemănătoare are şi sociologul Mircea Kivu. „Este posibil să aibă o agendă mai apropiată de problemele cetăţenilor, spre deosebire de partidele naţionale. Cred că au şanse să ia voturi de la cei care de obicei nu votează. Bineînţeles, şi de la partidele clasice care în ultima vreme, prin aleşii locali, s-au compromis“, a declarat Kivu pentru „Adevărul“.

La nivel local sunt mai multe partide noi înfiinţate care vor să scoată un scor bun în alegeri. În Bucureşti, sunt două partide , Uniţi Salvăm Bucureştiul şi 200 pentru Bucureşti, care au început să fie vizibile în spaţiul public. Primul e coordonat de Nicuşor Dan, fost candidat la Primăria Generală, în timp ce al doilea se bazează pe sprijinul lui Bogdan Naumovici, responsabilul de comunicarea al formaţiunii. „Bucureştiul e probabil oraşul cel mai sătul de actuala clasă politică şi de partide. Nu trebuie neapărat câştigarea fotoliului de primar care se votează într-un singur tur şi e foarte greu de obţinut. Vrem câştigarea unui număr mare de consilieri. Cred că putem să luăm un 25 % la alegeri“, a declarat pentru „Adevărul“ Naumovici.

Politicieni vechi în partide noi

Primul partid  local înfiinţat pe legea nouă a fost Partidul pentru Argeş şi Muscel (PAM), o formaţiune politică înfiinţată de fostul senator PDL Mircea Andrei. Şi în alte oraşe şi judeţe au luat naştere partide locale. În Vrancea a apărut Partidul Vrancea Noastră, condus de un detectiv particular, Tudorache Dumitrache, fost liberal. Obiectivul: schimbarea clasei politice locale. În Galaţi, a fost înfiinţat Partidul Gălăţenilor care îl are drept lider pe avocatul Constantin Telegan, politician care şi-a luat şi titlul de „Marele Prior Imperial al Ordinului Teuton“.  
Şi botoşănenii se pot mândri cu o formaţiune cu specific local, Partidul Botoşănenilor. Acest partid vrea să promoveze oamenii care nu au mai făcut politică, obiectiv amuzant, dat fiind că fondatorul este  avocatul Marian Jurgiu, fost preşedintele al Partidului Ecologist Român, filiala Botoşani.

În Târgu Mureş a fost înfiinţat Partidul Oamenilor Liberi (POL), o formaţiune care se declară reformistă, susţinătoare, cu precădere a antreprenorilor locali. „Noi, cei de la POL, credem în respectul faţă de tradiţia multietnică şi multiculturală a municipiului Târgu-Mureş. Trebuie să oferim condiţiile şi să încurajăm oamenii să inoveze ca antreprenori, în societatea civilă sau în administraţie. Ne dorim o comunitate modernă şi o guvernare locală mai bun“, a declarat Cătălin Hegheş, unul dintre fondatori.

Schimbarea politică, de jos în sus

În aşteptarea deciziilor Tribunalului Bucureşti sunt şi Partidul Alternativa de Vest, formaţiune care are în conducerea sa un fost membru al M10, Mircea Pereş, şi care urmăreşte modernizarea Aradului,  sau Partidul Pentru Iaşi, format din specialiştii din mai multe domenii şi care deja şi-a anunţat candidatul pentru Primăria Iaş, în persoana lui Andrei Postolache, un manager în IT.
„Mă bucur că se întâmplă aşa. Schimbarea clasei politice nu se poate face dintr-o dată şi de la nivel central. Cred că trebuie să fie tot felul de partide, de oameni hotărâţi să schimbe, răspândiţi prin ţară. Dacă ele se vor uni, la un moment dat, rămâne de văzut“, spune Naumovici.

citeste totul despre: