Amânare după amânare în cazul votului pentru ridicarea imunităţii lui Tăriceanu. Cum a fost posibilă tergiversarea cazului şefului Senatului timp de peste 4 luni

Biroul permanent al Senatului a stabilit pentru 2 aprilie termenul final acordat Comisiei juridice pentru un punct de vedere referitor la cererea DNA în cazul preşedintelui ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu. Conform Regulamentului, din acest moment votul poate să se dea în maximum 15 zile, adică se poate lungi până pe 17 aprilie. Cererea DNA a fost trimisă la Senat la începutul lunii noiembrie.

„Au fost două puncte pe ordinea de zi. La unul dintre ele era o solicitare a unor colegi (senatorii PSD Viorel Salan, Ovidiu Marciu – n.r.) de a studia dosarul care îl priveşte pe domnul preşedinte Tăriceanu şi alţi colegi (senatorii PSD Aurel Soporan, Liviu Mazilu şi Liviu Pop – n.r.) care solicitau o prelungire a termenului (de consultare a documentelor – n.r.) şi o solicitare a grupului USR de a dezbate şi a avea un raport în şapte zile. Am propus colegilor ca termenul final din partea Comisiei juridice să fie data de 2 aprilie. Au fost toţi colegii de acord”, a precizat luni seară vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda.

Precizările lui Manda vin după ce Liviu Dragnea declarase luni că situaţia lui Tăriceanu va fi rezolvată până la sfârşitul lui martie. Însă acelaşi Regulament al Senatului arată că în condiţiile în care raportul Comisiei juridice va fi datpe 2 aprilie, votul din plen poate fi dat până în maxim 15 zile de la redactarea raportului. 

Aleşii PSD şi ALDE au amânat de mai multe ori discutarea cererii DNA privindu-l pe Tăriceanu, acuzat de procurorii DNA că ar fi luat şpagă 800.000 de mii de euro pe vremea când era premier. Deşi cererea DNA a ajuns la 7 noiembrie, aleşii Puterii au apelat la amânare după amânare, acest lucru fiind permis de Regulamentul Senatului, unde termenele sunt foarte vagi. 

În condiţiile în care Tăriceanu deja a fost audiat din decembrie, votul şi redactarea raportului erau doar o formalitate, dar acest demers a depins mai ales de PSD, partid care are cinci din cei 11 jurişti din comisie. Dependenţa lui Tăriceanu de social-democraţi e cu atât mai vizibilă în plen, în condiţiile în care PSD are 69 de aleşi, iar majoritatea e asigurată de 68 de persoane. Aşadar, partidul condus de Liviu Dragnea va fi cel care va înclina decisiv balanţa în ceea ce priveşte situaţia juridică a lui Tăriceanu.

PNL cere sancţiuni

Partidul Naţional Liberal a cerut ca preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, să fie sancţionat şi solicită ca plenul să dea un vot pe cererea DNA în privinţa lui Călin Popescu Tăriceanu în absenţa raportului comisiei. De asemenea, liberalii mai spun într-o scrisoare că întârzierea votului este „neregulamentară„, „fără precedent” şi că ar fi generată de coaliţia PSD-ALDE.

„Grupul PNL solicită o explicaţie cu privire la nerespectarea calendarului votat în Biroul Permanent pentru dosarul prin care Parchetul General solicită începerea urmăririi penale în cazul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Această întârziere neregulamentară fără precedent din partea Comisiei Juridice a Senatului este generată cel mai probabil de interese politice PSD-ALDE", se arată într-o scrisoare semnată de Florin Cîţu.