VIDEO Sociologul Remus Ştefureac, la Adevărul Live: A existat o creştere cu 15% a încrederii că se va rupe USL
0
Jurnalistul „Adevărul“ Liviu Iolu a discutat, în cadrul emisiunii Adevărul Live de luni, cu sociologii Remus Ştefureac şi Darie Cristea despre sondajele politice realizate în ultima perioadă.
Principalele declaraţii:
Sociologul Remus Ştefureac, director general INSCOP Research: Cee ce este interesant este că am aplicat aceeaşi întrebare şi în luna mai. Marcăm o evoluţie într-o perioadă marcantă a tensiunilor din USL. Răspunsurile le putem citi în mai multe moduri. A existat o creştere a ponderii a încrederii că se va rupe USL, o creştere cu 15%. Cei care nu aveau formulată o opinie au văzuto evoluţie a scenei politice şi şi-au format o opinie.Suntem printre puţini care am măsurat şi pentru alegerile europarlemntare şi prezidenţiale. Alianţa PSD-UNPR şi PNL-PC tot împreună. Divorţul dintre PNL ŞI PC s-a produs la două zile după ce noi am încheiat măsurătoarea.
Sociologul Darie Cristea: La sfârşitul verii nu s-a întâmplat nimic în Mişcarea Populară. Este dificil să facă o asemnea alegere. În momentul de faţă, alegerea unui lider cu care să mergi înainte de acum încolo, este cel puţin ciudat. Dacăs e mai întârzie acestui proiect de unificare a dreptei, vom avea probleme. Lumea nu va înţelege de ce s-a înfiinţat Mişcarea Populară. Lumea este influenţată de ce s-a întâmplat în USL în ultima perioadă. Cred că semnificativ pentru USL este comportamentul celor două partide la alegerile europarlamentare.
Remus Ştefureac: Scorul USL ar fi de 35% şi comparaăm cu 51%, rupere USL. Actorii alianţei PNŢCD-FC au proiecte separate, ce ne-a obligat să nu-i mai tratăm împreună. Noi am măsurat separat Forţa Civică şi PNŢCD, o fragmentare ce favorizează USL. Numărul de nehotărâţi este mare. În realitate, dacă analizăm indicele de prezenţă la vot, este şi mai mare.
Darie Cristea: Participarea la vot este cel mai greu de preconizat într-o cercetare. Nu suntem convinşi că cei care sunt nehotărâţi acum, nu vor veni la vot.
Despre încrederea în instituţii pentru rezolvarea temerilor
Remusş Ştefureac: Populaţia declară mai multe categorii de temeri. Sunt temeri din categoria economico-socială, degredarea mediului înconjurător, nerespectarea drepturilor. Când trecem la sursele de protejare, refugiul populaţiei se duce spre sfera privată. Familia, Dumnezeu, se duce spre 80% pondere.
Darie Cristea: A întreba despre fricile oamenilor şi temerile societăţii. Avem o populaţie care se teme de taxe şi impozite. Populaţia care se teme de preţul alimentelor, nu am mai auzit de aşa ceva. Este balanţa venituri-cheltuieli existentă în fiecare familie. Aceste probleme socio-economice sunt probleme de la baza piramidei trebuinţelor. Românii nu percep aceste instituţii ca fiind instituţii să le rezolve o problemă în mod real, asupra problemelor concrete ne orientăm către familie sau către Dumnezeu.
Remus Ştefureac: 60% refuză orice contact cu acest tip de instituţii. ONG-urile sunt foarte jos, aproape la egalitate cu instituţiile statului. Faptul că nu avem o consolidare a unei societăţi civile, faptul că existenţa capitalismului este jos, sunt semnale îngijorătoare. Sunt aproape de 5 ani de criză şi temerile colective, are legătură cu acest domeniu socio-economic cuprins în cercetare.
Darie Cristea: Avem de-a face cu o societate în regres, care sub presiune crizei nu mai caută să se dezvolte. Nu mai discutăm de politice de dreapta, de stânga, ci de o societate care nu mai vrea să se comporte ca o societate. ONG-urile nu au reuşit să intre în conştiinţa societăţii, nu sunt considerate o soluţie pentru rezolvarea unei probleme. Nici măcar nu mai sunt percepute ca având obligaţie.
Remus Ştefureac: Pe primul loc în etajul 3 se situează Justiţia. Este interesant că avem Justiţia pe primul loc. Am constatat o creştere în DNA. Într-o societate în care populaţia nu mai are încredere în instituţiile statului, se orientează către cei care pedepsesc. Cu toate discuţiile care au fost în ultima vreme, faptul că Justiţia se află pe locul întâi, arată că există această dorinţă de pedepsire.
Darie Cristea: Medicii stau mai bine decât Justiţia. A fost o acumulare a evenimetelor în ultimii ani. Am avut inundaţii . S-u acumulart şi sunt conştientizate. Câte idei politice s-au discutat şi câte au generat o măsură aplicată. Regionalizarea, scgimbarea Consituţiei, unde sunt astea?
Remus Ştefureac: Efectele politice sunt către zero. O conectare la agenda reală a populaţiei. Avem reguli care statuează funcţionarea statului, e mai greu cu aplicarea. Zgomotele foarte puternice nu ajută la recâştigarea unei poziţii de legitimitate ale instituţiilor statului. O responsabilitate nu o au numai instituţiile publice, ci şi mass-media. Presa are o responsabilitate în ce priveşte filtrarea, informare. Există şi o presiune a publicului, a audienţelor. Consluzia este că avem de construit la democraţia românească.
Sondaj: De ce se tem cel mai tare românii şi când se rupe USL
Peste jumătate din populaţie crede că ruptura dintre social-democraţi şi liberali este doar o chestiune de timp, arată o cercetare INSCOP, realizată la comanda ziarului „Adevărul“.
Pe zi ce trece, românii sunt din ce în ce mai neîncrezători în viitorul alianţei dintre PSD şi PNL. Mai rămâne o singură necunoscută. Când se va întâmpla marea despărţire: la alegerile europarlamentare, la cele prezidenţiale sau abia la alegerile naţionale din 2016? În cadrul unui sondaj realizat în prima jumătate a lunii noiembrie, INSCOP a repetat întrebarea din urmă cu şase luni, referitoare la ipoteza rupturii USL.
Astfel, 29% din români cred că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, pondere în creştere faţă de cei 21% care exprimau aceeaşi opţiune în urmă cu şase luni. Totodată, 18,3% din respondenţi cred că USL se va rupe imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, comparativ cu cei 12,4% care indicau acelaşi lucru în luna mai. Şi procentul celor care văd ruperea USL abia la alegerile parlamentare din 2016 a crescut: 4,6%, faţă de 4,2%, care apreciau acest lucru în luna mai.
„Din cumularea opiniilor care indică ruperea USL rezultă un procent de 51,9%, semnificativ mai mult faţă de cei 37,6% care credeau că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale, după prezidenţiale sau la alegerile parlamentare din 2016.
Practic, de la ceva mai mult de o treime public sceptic faţă de coeziunea USL am ajuns în situaţia în care puţin peste jumătate din populaţie crede că USL se va rupe“, arată sociologii INSCOP.
Se încarcă comentariile...
