Şi evoluţii pozitive în politica românească. Iată că se poate

Se întâmplă şi lucruri bune în viata politică de la noi. Prea avem obiceiul să vedem totul în negru, fără speranţă şi lumină la orizont. Nu este aşa. Există şi evenimente importante, care demonstrează că suntem o societate matură, care-şi poate controla destinul şi drumul pe care merge. O trecere în revistă a acestor evoluţii este necesară.

Tăriceanu şi ALDE şi-au dat seama de pericolul Dragnea-PSD şi au schimbat foaia

Aceasta se poate deduce din ultimele derulări de evenimente politice. Tăriceanu s-a opus, chiar a bătut cu pumnul în masă, când s-a discutat în coaliţie despre decizia emiterii unor OUG-uri în domeniul justiţiei şi despre suspendarea preşedintelui. Surse spun că Tăriceanu a ameninţat cu retragerea de la guvernare, iar schimbarea structurii politice a majorităţii care susţine guvernarea ar fi dus inevitabil la decizia preşedintelui Iohannis de a desemna un nou premier. Iar Dragnea a văzut negru în faţa ochilor când a auzit de aşa ceva, a renunţat la OUG-uri şi la suspendarea preşedintelui.

Tăriceanu a venit spăsit după întrevederea cu dl Timmermans. Iată răspunsul CE după această vizită:  „Comisia Europeană urmăreşte cu atenţie şi preocupare evoluţiile curente din România. Noi, la fel ca alţi parteneri internaţionali şi state membre, au subliniat în mod repetat că lupta împotriva corupţiei şi asigurarea unui sistem judiciar independent şi profesionist au o importanţă foarte mare“. „Vom examina compatibilitatea legislaţiei cu reglementările relevante ale UE în domeniile justiţiei penale, cooperării în cadrul poliţiei şi îndeplinirii standardelor internaţionale.“

Încă o dovadă a schimbării de atitudine a lui Tăriceanu vine şi de la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, susţinut de ALDE, ca pragul minim pentru abuzul în serviciu să fie salariul minim brut pe economie, adică nici pe departe pretenţiile echipei Dragnea-PSD. Indiferent de motivele pentru care Tăriceanu a ales să schimbe foaia, rezultatul este că Dragnea nu mai poate face ce vrea în deciziile parlamentului şi ale guvernului.

Procurorii nu se lasă intimidaţi

Ei cer, nici mai mult nici mai puţin, anularea Hotărârii de Guvern privind insula Belina. Noutatea absolută constă în faptul că e prima oară când în justiţia română se discută despre anularea unei HG emise de guvern. Care va fi decizia finală a instanţei de judecată, vom vedea. Este, însă, o schimbare de principii. Justiţia poate cenzura guvernul, atunci când „oportunitatea“ emiterii unui act normativ ascunde fapte penale. Nu se mai aud ţipetele de altă dată, că justiţia nu are dreptul să cenzureze acte emise de guvern. Parchetul General a declanşat cercetarea „în rem“, în urma sesizării lui Orban împotriva premierului Dăncilă. Este o mare schimbare de atitudine, chiar dacă n-am conştientizat pe deplin această schimbare. Justiţia americană a blocat un Ordin Executiv al preşedintelui Trump, privind imigraţia. Chiar dacă, în final, Curtea Supremă i-a dat dreptate preşedintelui. Iată că se poate şi la noi.

Occidentul îşi arată „colţii“ actualei coaliţii de guvernare

Senatorul Florin Cîţu spune că a aflat de la o persoană importantă, probabil din America, că ţările din UE şi America pregătesc o serie de sancţiuni pentru 7 personalităţi din prim planul politicii româneşti, cum ar fi suspendarea vizelor de acces în America. După modelul aplicat Rusiei. Diferenţa este, însă, faptul că România este membru UE şi NATO.

Probabil e ceva adevărat la mijloc, pentru că nimeni nu a negat informaţia, iar absenţa celor trei şefi politici ai coaliţiei de guvernare de la evenimentul organizat de ambasada Americii   poate avea şi explicaţia că aflaseră de astfel de sancţiuni. În plus, se pare că şi premierul Israelului, Netanyahu, şi-ar fi anulat vizita în România, o palmă pe obrazul lui Dragnea, deoarece premierul israelian era cam singurul om politic important cu care Dragnea mai putea discuta.

Legile de modificare a justiţiei şi Codurilor Penale se blochează în proceduri parlamentare şi constituţionale

Comisia Iordache lucrează cu frenezie la schimbarea Codurilor penale, pentru a-l scăpa de Dragnea de puşcărie. S-a organizat şi o sesiune specială a parlamentului în iulie, cu acelaşi scop. Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte cu aceea din târg. Şi cele trei legi de organizare a justiţiei, 303, 304 şi 317 au fost gata „până de Crăciun“. Şi? Nici acum n-au fost promulgate. Pentru că există căi de atac la CCR şi/sau întoarcere în parlament. Cu mulţimea de articole schimbate în Codurile penale lucrurile sunt şi mai complicate. Ele pot fi atacate pe rând la CCR, astfel că va trece cel puţin un an până la promulgare. Până atunci trec alegerile europarlamentare, mai pică guverne, mai vedem ce se întâmplă cu actuala putere Dragnea-PSD.

Concluzii

Dorinţa lui Dragnea de a conduce dictatorial toată România se loveşte acum şi de instituţii importante ale statului, de replica dură a partenerilor externi, nu doar de protestele populaţiei. Este o evoluţie importantă, pe care trebuie s-o urmărim îndeaproape. Nici preşedintele Iohannis nu se grăbeşte s-o suspende pe dna Kovesi, şefa DNA. Aceste evoluţii politice ne arată o societate matură, inclusiv la nivel instituţional, care blochează interesele unui singur om de a decide soarta românilor, prin intermediul guvernului şi al parlamentului. Adică, mult dorita separaţie a puterilor în stat şi  aplicarea principiului „checks and balances“.