În aşteptarea moţiunii de cenzură

Marţi se votează o moţiune de cenzură depusă de PSD. Orgoliul celui mai mare partid parlamentar a măturat moţiunea semnată de USRPLUS şi AUR şi înregistrată la Camere înaintea celei iniţiate de Ciolacu & co. Partidele s-au pregătit pentru acest vot. Cel mai greu i-a fost, de bună seamă, PNL.

Într-adevăr, partidul prezidenţial a avut de gestionat agravarea crizei sanitare: numărul de îmbolnăviri zilnice a crescut foarte mult de la o zi la alta şi un nou incendiu – de data asta, la Constanţa – a vădit precaritatea infrastructurii spitaliceşti. Premierul, proaspăt uns şef al partidului, a continuat să fie contestat de fostul lider – Ludovic Orban – şi a fost abandonat de şeful statului. Acesta a preferat să plece în Germania, pentru a ridica un premiu – prestigios, nu-i vorbă! – într-un moment în care îngrijorarea politică în propria tabără a atins cote maxime. Singurul sprijin oferit de preşedinte e promisiunea făcută peneliştilor că nu va declanşa alegeri anticipate. Florin Cîţu a făcut-o publică, vorbind nu de o promisiune, ci de o prerogativă aparţinând şefului statului.

PSD a avut o singură preocupare, şi anume tocmai aceea de a sublinia că va împinge lucrurile spre organizarea unui scrutin parlamentar înainte de termen. Ca unul care a „profeţit” în ziua demiterii lui Stelian Ion că decizia respectivă va duce finalmente la alegeri anticipate, nu mă mir să văd insistenţa PSD, care a crescut în sondaje şi are de-acum tot interesul de a merge la urne pentru a forma o majoritate monocoloră.

USRPLUS a avut multe „treburi interne” în săptămâna care a trecut: membrii săi au votat mai întâi preşedintele formaţiunii rezultate din absorbţia PLUS în USR, apoi componenţa biroului politic unificat. Deşi venea dintr-un partid cu mai puţini membri, Dacian Cioloş a câştigat şefia USRPLUS: el va părăsi preşedinţia grupului parlamentar Renew Europe şi se va consacra în mult mai mare măsură politicii interne. Noul lider i-a cerut lui Florin Cîţu să desemneze un alt premier, confirmând că USRPLUS nu va reveni la Palatul Victoria în vechea formulă. Cererea a fost tratată cu dispreţ. În partid, Cioloş va lucra cu un birou naţional alcătuit din 15 foşti userişti şi 9 foşti membri PLUS.

UDMR e în expectativă: liderul său, Kelemen Hunor, a declarat că soluţia cea mai bună ar fi refacerea coaliţiei cu PNL şi USRPLUS, dar nu a exclus nici varianta guvernului minoritar, nici pe cea a alegerilor anticipate.

AUR a mobilizat lumea în stradă, combinând discursul anti-guvernamental cu multe alte „cauze” care au făcut populară această formaţiune: opoziţia faţă de vaccinurile împotriva covid19, denigrarea Uniunii Europene, naţionalismul conservator şi legionarismul. Câteva mii de bucureşteni au manifestat pe un traseu care acum 30 de ani era cel al apărătorilor democratizării – piaţa Universităţii, Piaţa Victoriei, Palatul Cotroceni. Deşi normele legale în vigoare interziceau asemenea mulţimi, jandarmeria nu a intervenit, părând să întărească o constatare pe care o făcea Klaus Iohannis cu două zile mai devreme, referindu-se la incendiul de la Constanţa, dar valabilă la scară mult mai largă: „statul a eşuat în protejarea cetăţenilor săi”. 

E evident că suprapunerea crizei guvernamentale, a celei sanitare şi a crizei de autoritate legitimă a statului poate continua încă multe săptămâni sau, dimpotrivă, poate fi stopată prin mediere şi decizie înţeleaptă. Vom vedea ce vor alege să facă partidele şi şeful statului, imediat după votul din Camerele reunite.