WikiLeaks - Mâncare modificată genetic: România era calul troian al SUA în Europa

WikiLeaks - Mâncare modificată genetic: România era calul troian al SUA în Europa

Bioteh­nologiile din agricultură

Una dintre cele mai dure bătălii diplomatice purtate la Bucureşti, aşa cum rezultă din telegramele WikilLeaks, viza o problemă în care SUA şi UE au poziţii total opuse: organismele modificate genetic (OMG). Americanii au încercat să folosească România ca un vector de relaxare a politicii europene în ceea ce priveşte bioteh­nologiile din agricultură. Politicenii români au jucat duplicitar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Imediat după venirea la putere a alianţei DA, în decembrie 2004, americanii tatonau terenul pentru a vedea ce noi perspective investiţionale există în România. Oamenii de afaceri americani ­s-au arătat atraşi în mod special de trei domenii: IT, telecomunicaţii şi biotehnologii. Ultimul, care viza folosirea aşa-numitelor Organisme Modificate Genetic (OMG), a dat naştere unei întregi strategii menite să transforme România într-un cal troian al Americii în interiorul Europei.

Citiţi şi:

Cristian Tudor Popescu în WikiLeaks: o confesiune şi un editorial înverşunat

Cea mai veche telegramă WikiLeaks: Americanii erau FSN-işti

Pârâcioşii WikiLeaks: cine sunt personajele care au pârât la Ambasada SUA

De menţionat că, în vreme ce în SUA folosirea organismelor modificate genetic este larg răspândită şi reprezintă o afacere uriaşă, numeroase ţări europene o interzic categoric.  "Caz unic în regiune, România este pionier în biotehnologie, cultivă şi promovează soia modificată genetic interzisă de la comercializare în UE.

Obiectivul ambasadei este să ajute România să intre în UE cu o industrie biotehnologică puternic dezvoltată, precum şi cu o populaţie educată care să înţeleagă meritele biotehnologiei. Intensificându-şi acum eforturile în România, SUA vor avea un aliat european solid, cu interese şi convingeri comune cu ale Americii, care să combată în anii ce vin poziţia anti-OMG a UE", se spune într-o telegramă trimisă la 18 ianuarie 2005, semnată de Thomas Delare, adjunctul ambasadorului Jack Dyer Crouch.

Extremă urgenţă

Momentul era critic, în opinia ambasadei, fiindcă începuse numărătoarea inversă pentru aderarea României la UE şi, în paralel, creştea şi presiunea grupurilor anti-OMG. Pornind de la aceste premise, ambasada propunea demararea unei vaste campanii de educare a opiniei publice, prin furnizarea de informaţii către presă şi către consumatori.

Asta însemna diseminarea prin workshopuri şi forumuri a unor informaţii favorabile biotehnologiei. Campania urma să se centreze pe beneficiile biotehnologiei agricole (preţ, sănătate etc.) şi să înceapă cât mai repede, înainte să se formeze alte opinii în rândul populaţiei.
 
Manipularea, în cifre

În telegramă se spune că, după discuţiile cu partenerii locali, s-a constituit un Consorţiu informal pentru susţinerea programului de inducere a încrederii în produsele modificate genetic. Făceau parte din această coaliţie Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Departamentul de educaţie şi ştiinţă din TVR (care a promis că va oferi timp de emisie, se spune în telegramă) şi chiar ONG-uri.

Planul cuprindea, printre altele, seminari organizate în oraşele cu cele mai importante universităţi agricole: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Craiova. Participanţii aveau să fie recrutaţi din rândul cadrelor universitare cu expertiză în domeniu, al industriei şi media locale.

„Până la sfârşitul campaniei, ambasada estimează că vor fi publicate cel puţin 40 de articole de presă, precum şi spoturi de televiziune şi radio. Este de aşteptat ca cel puţin 70% din populaţie să fie expusă la mesajele pozitive referitoare la OMG-uri, ca urmare a acestei campanii", mai precizează Thomas Delare.

România, barometru de manipulare

Înainte de începerea şi încheierea campaniei, au fost planificate studii referitoare la atitudinea oamenilor faţă de alimentele produse prin biotehnologie. Astfel, se puteau contabiliza exact efectele campaniei asupra comportamentului consumatorilor. Mai departe, se spune în telegramă, aceste studii urmau să fie folosite ca barometru pentru măsurarea eficacităţii unor campanii similare derulate în alte ţări. Telegrama cuprindea chiar şi un desfăşurător al costurilor acestei campanii.

Într-o altă telegramă, tot anterioară integrării în UE, se spune că fermierii români sunt susţinători înverşunaţi ai folosirii seminţelor modificate genetic. "Ei şi-au exprimat deja intenţia de a ignora reglementările UE şi de a continua să folosească aceste seminţe", se mai spune în telegramă.

Restricţii fără bază ştiinţifică

Lucrurile se precipită în primăvara anului 2006, când România începe să ia măsuri în domeniu, pentru a-şi pregăti apropiata intrare în UE. Telegrama din 5 aprilie 2006 anunţă Washingtonul că vin vremuri grele în războiul OMG-urilor. "În aşteptarea intrării în UE, Guvernul a interzis în ianuarie cultivarea de soia modificată genetic, începând cu 2007.

Curând va hotărî dacă mai poate fi cultivată anul acesta... Ambasada lucrează în continuare cu susţinătorii din interiorul şi din afara Guvernului pentru a obţine aprobarea cultivării pe 2006, pentru modificarea restricţiilor şi pentru influenţarea pozitivă a opiniei publice". România urma să afle în mai dacă va fi primită în 2007 sau 2008 în UE, aşa încât şi-a intensificat pe ultima sută de metri acţiunile de "adecvare la legislaţia europeană".

Oricum, se mai spunea în telegramă, Executivul României impusese în iarnă câteva restricţii. De exemplu, era interzisă cultivarea de soia modificată genetic pe o rază de 15 kilometri în jurul ariilor naturale protejate, "Deloc surprinzător", explicau diplomaţii, "restricţia nu s-a bazat pe nicio evaluare ştiinţifică a riscului".

Fermierii biotehnologi, organizaţi de Ambasadă

Ambasadorul Nicholas Taubman informează prin acea telegramă că se pregăteşte să atace în Parlament limitările privind produsele modificate genetic, cu ajutorul "a doi influenţi parlamentari pro-OMG aflaţi în relaţie strânsă cu ambasada". Diplomaţii garantează că ministerele Mediului şi Agriculturii nu se vor  opune amânării restricţiilor până în 2007. 

Mai mult, Asociaţia Biotehnologică a Fermierilor, înfiinţată cu asistenţă din partea ambasadei,  va face un lobby activ pe lângă membrii Executivului. Întrebat ce va face dacă se interzice cultivarea soiei în 2006, unul dintre fermieri a spus că ei vor planta oricum. În următoarea telegramă, din 16 mai 2006, ambasada vorbeşte de Comisia Europeană, "care este îngrijorată că România nu va aplica riguros noile reglementări UE referitoare la OMG-uri".

Salvaţi Africa de la foamete!

Alianţa româno-americană pentru OMG-uri continuă şi după aderarea României la UE. SUA, pur şi simplu, nu puteau renunţa la cel mai mare cultivator de OMG-uri din Europa. În august 2008, senatorul Richard Lugar soseşte în România pentru a-i încuraja pe oficialii autohtoni să permită "folosirea metodelor agricole mai avansate, inclusiv a biotehnologiei".

Senatorul are mai multe întâlniri cu oficiali autohtoni şi fiecăruia îi prezintă cam acelaşi discurs. Mai întâi le vorbeşte despre experienţa sa de mare fermier american şi le spune că, desigur, este mai rentabil să cultivi produse naturale, care sunt mai scumpe. Dar, subliniază el, este important "să combatem foametea, în special pe cea din ţările africane", îi explică Lugar ministrului mediului, Attila Korodi, la 28 august 2008.

De aceea, continuă Lugar, este important "ca fermierilor să le fie lăsată libertatea de a cultiva şi exporta orice este nevoie pentru a hrăni oamenii înfometaţi din această lume, care sunt tot mai ­mulţi". Korodi se arată însă reticent pe acest subiect, iar în comentariul final Taubman precizează că Ambasada are o relaţie dificilă cu ministerul. Asta deoarece Korodi crede că ţara lui şi SUA au puţine lucruri în comun atunci când vine vorba de biotehnologii şi schimbări climatice, România fiind membru UE.

„EnviroPorcul"

În cadrul discuţiilor cu americanii, Marian Zlotea, şeful Autorităţii Sanitar-Veterinare, s-a arătat foarte interesat de „EnviroPig", un proiect de porc transgenetic dezvoltat în SUA. „Ei au părut deschişi folosirii unor asemenea opţiuni în viitor şi şi-ar dori mai multe informaţii şi studii referitoare la animalele transgenice şi la clonarea animalelor". Nota ambasadorului: România este mare producător şi consumator de carne de porc.

Prietenii biotehnologiei

Valeriu Tabără stă în tabăra americanilor  Foto: mediafax


PDL şi PSD sunt susţinători puternici ai biotehnologiilor. De cealaltă parte, PNL şi UDMR se opun tot mai mult acestui tip de agricultură. PNL din motive electorale, iar UDMR pentru că preia politica Ungariei în domeniu, se spune în telegramă. Apoi sunt inventariaţi posibilii aliaţi:

Valeriu Tabără
(pe atunci vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, acum ministru PD al Agricuturii) "este unul dintre cei mai sinceri şi influenţi susţinători". Notă: a avut un discurs pătimaş la conferinţa organizată de ambasadă, în octombrie 2007.

Theodor Stolojan - A fost ales toamna trecută (2007) în Parlamentul European, cu o platformă care conţinea şi poziţia în favoarea biotehnologiei.

PSD-istul Petre Daea, membru în Comisia de agricultură din Senat şi fost ministru, este un susţinător vocal al agriculturii biotehnologice.

Ilie Sârbu
, ministru al Agriculturii în Guvernul PDL - PSD, este susţinător al biotehnologiilor. Vasile Băcilă, consilierul său, le-a mărturisit americanilor în 2008 că Ilie Sârbu ar fi fost la Bruxelles, la Comisia de mediu, unde ar fi făcut lobby pentru agricultura biotehnologică. Nota din continuare precizează că fiica acestuia, Daciana Sârbu, este membru al Comisiei de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din cadrul Parlamentului European. De asemenea, ea este puternic împotriva biotehnologiei, mai spune nota.

Dacian Cioloş, fost ministru liberal al Agriculturii, acum comisar european, ar fi fost un opozant al acestui tip de agricultură. Tehnocrat, având legături personale cu Franţa, el s-ar fi arătat totuşi dispus în 2008 să se împotrivească embargoului la soia modificată genetic, potrivit relatărilor lui Korodi, ajunse la ambasadă prin intermediul producătorilor. "Nimeni nu poate spune cu certitudine de ce parte se va plasa, dar este prea slab poziţionat ca să adopte o poziţie singulară", se arată în telegramă.

Călin vrea voturi, Korodi vinde ponturi

Attila Korodi


La 11 februarie 2008, ambasada trimite la Washington o telegramă care conţine mai multe dezvăluiri făcute de reprezentanţi "Monsanto" şi "Pioneer", care activau în domeniul agrobiotehnologiei. Aceştia avuseseră o întâlnire, la 4 februarie, cu ministrul Attila Korodi, care le mărturisise neoficial că "a luat măsuri preliminare, la ordinul premierului Călin Popescu Tăriceanu, pentru activarea clauzei de salvgardare pe porumbul MON 810".

Asta însemna că s-au făcut primele demersuri pentru interzicerea acestui tip de porumb. Măsura "coincide cu vizita oficială a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, care a impus recent un moratoriu similar". Tăriceanu s-ar fi lăudat că reglementarea urma să aducă PNL-ului mai multe voturi din partea tinerilor şi a electoratului urban, la apropiatele alegeri.Korodi i-a atenţionat pe agricultorii biotehnologici că, în luna martie, va introduce în Guvern draftul unei ordonanţe de urgenţă prin care urma să se interzică acest tip de porumb.

"Dacă ordonanţa trece, moratoriul temporar va intra în vigoare imediat", i-ar fi avertizat pe cei doi producători. Dacă până atunci, Korodi părea "o cauză pierdută", întâlnirea din 4 februarie i-ar fi convins că ministrul nu e chiar atât de inflexibil. "El le-a dezvăluit bioagricultorilor planurile sale şi i-a sfătuit «off the record» să distribuie cât mai curând posibil seminţele modificate genetic pe care le au în stoc, înainte de a se impune moratoriul", se spune în telegramă. „Reprezentanţii industriei interpretează asta ca pe un semnal că ministrul acţionează împotriva biotehnologiilor din obligaţie politică, şi nu din convingere".

Sfaturi pentru senator

Ambasada povesteşte, în aceeaşi telegramă, că au apărut unele probleme din cauza activiştilor ecologişti. De exemplu, persoane din Ministerul Mediului care sunt favorabile biotehnologiilor se feresc să-i mai întâlnească pe cei de la "Monsanto" şi "Pioneer", deoarece ONG-urile i-au denunţat că ar fi prieteni ai industriei. Într-o altă telegramă, din 20 august 2008, care-l pregătea pe Lugar în perspectiva vizitei sale în România, ambasadorul Taubman îi transmite acestuia: "Din punct de vedere politic, există câteva «câmpuri minate» de care trebuie să treceţi la întâlnirea cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Nimeni n-ar putea acuza România c-ar fi o scenă politică liniştită". Urmează o descriere a relaţiei turbulente dintre preşedinte şi premier, care au viziuni care se bat cap în cap, dar, spune Taubman, "pe subiectele care ne interesează în mod special pe noi, diferenţele dintre ei sunt mai mult iluzorii decât reale".

Expertul Bobo

„La întâlnirea cu dumneavoastră (senatorul Richard Lugar - nota redacţiei), Tăriceanu se va concentra probabil pe subiecte interne şi va fi mai deschis decât ministrul Korodi la argumentele în favoarea agriculturii biotehnologice". Referitor la Korodi, aceeastă telegramă mai furnizează un argument care l-ar putea cuceri: încurajarea abordării ştiinţifice a acestui tip de agricultură ar putea permite României, cu marele şi subdezvoltatul său sector agricol, să devină lider european în domeniu. După formarea Guvernului PDL - PSD, la sfârşitul lui 2008, renasc speranţele americanilor.

La începutul lui aprilie 2009 este adus în România expertul în biotehnologii agricole Jack Bobo. Acesta a avut mai multe întâlniri cu reprezentanţi de mâna a doua de la mai multe instituţii implicate în problema OMG-urilor. Sunt înşiruite mai multe nume de personaje secundare din ministere care se declară favorabile acestui tip de agricultură. Oficialii cu putere de decizie îşi exprimă însă rezerva că România ar putea face foarte multe, ca stat membru UE.

Printre cele mai importante întrevederi, a fost cea cu Marian Zlotea, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare. Secretarul de stat, fost europarlamentar, se declară susţinător al biotehnologiilor, dar este de părere că statul trebuie să fie mediator în dezbatere, nu avocat. România este presată de Austria, Ungaria şi de Franţa să se alinieze politicii europene pe acest subiect şi nu-şi permite să adopte o poziţie singulară în UE, a explicat Zlotea.

"Reprezentanţii industriei interpretează asta ca pe un semnal că ministrul Korodi acţionează împotriva biotehnologiilor din obligaţie politică, şi nu din convingere.''
Mark Taplin
adjunct al ambasadorului SUA

Citiţi telegramele ambasadei SUA despre România şi reacţiile persoanelor vizate:

Cea mai veche telegramă WikiLeaks: Americanii erau FSN-işti

Wikileaks despre România: Băsescu le-a promis americanilor că soldatul responsabil de moartea lui Teo Peter nu va fi închis în România

Wikileaks despre România / Mark Gitenstein, ambasadorul SUA, despre împrumutul FMI: Guvernul penibil al României se va milogi din nou!

WIKILEAKS: Teorie ucraineană: România+Republica Moldova=Romanova

Gigi Becali despre WikiLeaks de România: "Mă simt onorat de a fi printre cei mai influenţi români. Înseamnă că sunt super-geniu"

Adrian Năstase: „Este trist că oamenii politici se spovedesc la ambasade"

WikiLeaks despre România: Sebastian Lăzăroiu "a apărat tacticile dure ale preşedintelui Băsescu împotriva Noricăi Nicolai"

WikiLeaks despre România: Băsescu l-a ameninţat pe Geoană că "dă drumul în public" dosarelor lui Adrian Năstase

"WikiLeaks de România" - Hrebenciuc spune că nu s-a întâlnit cu Udrea pentru a evita suspendarea lui Băsescu

WikiLeaks despre România: SUA nu dau drumu la vize până când adopţiile internaţionale din România nu vor progresa

Antonescu despre "WikiLeaks de România": Sunt compuneri irelevante şi nedocumentate. Eu nu am discutat cu ambasadorii ce face domnul Blaga

Ion Iliescu despre WikiLeaks: "Mie nu-mi place bârfa nici când e făcută de oameni simpli, darămite de nişte oameni cu pretenţii"

Ambasadorul Gitenstein despre "WikiLeaks de România": Telegramele vorbesc de la sine

WikiLeaks de România Georgian Pop (PSD), despre colegul de partid Iulian Iancu: ”Tipul ăsta e cumpărat de Gazprom”

WikiLeaks despre România - Valeriu Stoica le-a spus americanilor că referendumul lui Băsesvu a fost o greşeală

WikiLeaks despre România - Consilier UE: "Lăsaţi-ne să spălăm bani (în România) şi nu vom ataca", o înţelegere între «anumite grupuri arabe» şi guvernul României

Iulian Dascălu, clasat de Ambasada SUA ca al treilea cel mai influent baron local din România

EXCLUSIV WikiLeaks despre România: Băsescu a pariat numai pe avioanele F-16

Patriciu despre dezvăluirile WikiLeaks: Existenţa mea în politică nu numai că nu mi-a folosit, ci m-a împiedicat în afaceri

WikiLeaks despre România: "Uneori, şi cei puternici cad"

WikilLeaks despre România - Băsescu i-a spus şefului FBI că ar dori o prezenţă "la fel de robustă" ca şi CIA

WikiLeaks despre România: Mircea Geoană, o persoană indecisă, ranchiunoasă şi lipsită de loialitate

WikiLeaks despre România - Vosganian, una dintre vocile puternice în favoarea relaţiilor cu Rusia


WkiLeks despre România: Bogdan Chirieac a vorbit despre "problemele cu băutura" ale lui Băsescu şi despre suspendarea acestuia

WikiLeaks despre România: Cazul Rompetrol, o dramă naţională care combină intrigă şi acuzaţii de corupţie

EXCLUSIV Wikileaks despre România: Cum a încercat Geoană să-i manipuleze pe americani ca să ajungă premier

Reacţia Elenei Udrea la zvonurile lansate prin telegramele WikiLeaks: "Bârfe de cartier"

WIKILEAKS: "European Drinks & Food, companie de practici de business dubioase, care a apelat la manipulare politică și economică"

WikiLeaks despre România - Georgian Pop vorbeşte de Elena Udrea, "concubina preşedintelui", care ascundea cazuri de corupţie

WikiLeaks despre România - Geoană către americani: "PSD m-ar omorî dacă ar afla de întânirea cu Băsescu. Sunt numărul unu în România''

WikiLeaks despre România: Băsescu spune că PSD îl şantajează pe Voiculescu

Wikileaks, despre centrala de la Cernavodă: Există deficienţe de a răspunde rapid unui accident

citeste totul despre: