VIDEO Academia infractorilor români. Dicţionarul mafioţilor: liderul era „Dragă Tata”, un milion era „un baston”
0Membrii reţelei „Academia infractorilor români” foloseau un limbaj codificat pentru a se asigura că discuţiilor rămân confidenţiale. Astfel, spun anchetatorii, aceştia foloseau termenul de „baston” pentru un milion, telefoanele erau numite „sârme”, în timp ce liderul grupării era denumit „Dragă TATA”.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au cerut prelungirea cu nouă zile a măsurii de arest preventiv în cazul a 12 membri ai reţelei „Academia infractorilor români". Procurorul de caz le-a cerut magistraţilor ca inculpaţii să rămână după gratii în perioada 12 -20 octombrie, timp în care vor fi administrate şi ultimele probe necesare dovedirii acuzaţiilor şi va fi redactat rechizitoriul, arată Mediafax.
Potrivit referatului cu propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv în cazul celor 12 inculpaţi, membrii grupării foloseau porecle şi un limbaj codificat pentru a asigura confidenţialitatea tuturor comunicaţiilor. Astfel, într-un document ridicat de anchetatori în urma percheziţiilor, erau notate poreclele pe scurt şi sume de bani alocate persoanelor ce purtau poreclele respective.
„Pe de altă parte, acest înscris era urmat de unul în care erau notate sumele ce s-ar fi cuvenit fiecăruia dintre participanţi, acronimele şi prescurtările folosite conducând spre suspiciunea rezonabilă că inculpaţii sunt titularii sumelor respective. «Du 18 mi, Bot.10 ani, Mov 8 mi, Anon 7,5, Lupt 9 mi, flori(n) 11 mi, Kl 13 mi, Ski 2 mi, Mad 15 mi»”, se arată în documentul citat.
Femeile aveau nume de flori
„Pentru a asigura confidenţialitatea tuturor comunicaţiilor, membrii acesteia utilizau porecle anume în loc de numele real ori porecla cunoscută, femeile având nume de flori, (de exemplu «Garoafa», «Laleaua Neagră»), iar bărbaţii purtând una sau două porecle care să poată induce în eroare eventualii urmăritori (ex. Vasile Huţuleanu - zis Cap Alb, Cap bătrân, Moşneagul sau Maistrul, Adrian Botez Marin zis Ţâţă sau Frizerul, Savu Florin Mircea zis Ciccio sau Grasu), iar mijloacele folosite fiind denumite codat: «căruţe» = autoturisme, «sârme» = telefoane, «ceasuri» = busole, «baston» = 1 milion, 1 kg aur, 1 faptă, «bijuterii» = acarete, «baracă» = casă, etc”, se mai precizează în referatul procurorilor.
Anchetatorii mai precizează că interlopul Adrian Botez, zis Ţâţă, liderul grupării „Academia infractorilor români”, era denumit „Tata” în scrisorile membrilor reţelei aflaţi după gratii în diverse ţări din Europa.
„Pe de altă parte, conform Regulamentului reţelei, liderul Adrian Botez Marin, era denumit în scrisorile membrilor reţelei arestaţi în spaţiul european TATA, în fapt porecla acestuia fără diacritice, acest lucru conducând evident la confuzie pentru anchetatori, întrucât o scrisoare care începe cu «dragă TATA» pare a fi adresată familiei reale şi nu liderului grupării, cum în realitate se întâmpla”, mai arată anchetatorii DIICOT.
Totodată, procurorii mai notează în referat că în perioada pentru care au cerut prelungirea, vor audia o parte din membrii reţelei care au solicitat în scris acest lucru, respectiv pe Adolf Gliga, Mircea Florin Savu, Gabriela Ilinca Chirilă, Ioana Andreea Niţă şi Alexandra Gheorghiu.
Anchetatorii aşteaptă răspunsuri de la autorităţile străine
De asemenea, anchetatorii aşteaptă răspunsurile la solicitările adresate autorităţilor străine pentru stabilirea provenienţei ceasurilor de lux ridicate la percheziţiile domiciliare, de la inculpaţi şi martori, „în vederea identificării celor ce reprezintă corpuri delicte pentru clarificarea utilităţii acestora în cauză, până în prezent primindu-se comunicări din care rezultă că unele dintre ceasurile ridicate provin din infracţiuni similare de jaf şi furt la magazine de lux, altele decât cele vizate de prezentul dosar”.
Procurorii precizează că urmează să dispună şi măsuri asigurătorii asupra autoturismelor şi ambarcaţiunii ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare de la inculpaţi, în funcţie de rezultatele finale ale verificărilor, să primească răspunsul la cererea de comisie rogatorie formulată pe 5 mai în Italia - în vederea stabilirii persoanelor care au participat la fapta comisă, pe 1 decembrie 2013, în Milano la Orologeria PISA şi să primească raportul de constatare tehnico-ştiinţific grafoscopică dispusă asupra unor înscrisuri relevante în cauză.
După îndeplinirea tuturor acestor acte procurorii DIICOT vor redacta rechizitoriul şi vor sesiza judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, se arată în documentul citat.
De asemenea, anchetatorii precizează că se impune menţinerea în arest a celor 12 inculpaţilor deoarece gruparea este una deosebit de compactă, aproape ermetizată, şi că inclusiv după arestarea mai multor membri atât în ţară, cât şi străinătate aceasta şi-a continuat activitatea infracţională datorită formei celulare de compunere a grupului.
„Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că este îndeplinită şi această condiţie necesară detenţiei preventive a inculpaţilor, neexistând date care să modifice în favoarea inculpaţilor situaţia de fapt avută în vedere la luarea măsurii preventive, fiind necesară menţinerea în vederea împiedicării recristalizării grupului criminal şi reluarea activităţii infracţionale”, notează procurorii DIICOT.
Doi suspecţi ar fi recunoscut faptele
Surse judiciare au precizat că doi dintre membri grupării au recunoscut integral faptele de care au fost acuzaţi, au colaborat cu anchetatorii DIICOT şi au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, arată Mediafax.
Pe 24 aprilie, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a 14 membri ai grupării „Academia infractorilor români”, în timp ce alţi trei membri ai grupării sunt cercetaţi sub control judiciar, în urma unei decizii luate atunci de procurorii DIICOT.
Anchetatorii au pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Ţâţă”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare, într-un dosar în care este acuzat că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.
Cum acţiona „Academia infractorilor români”
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Cum erau educaţi membrii „Academiei Infractorilor Români“
Mărturii şocante în dosarul în care sunt anchetaţi hoţii lui „Ţâţă“
„Academia infractorilor români“, mai tare ca gruparea sârbă „Pantera roz”
Se încarcă comentariile...
