UPDATE Sentinţa finală, în două săptămâni pentru „refugiata” Elena Udrea, condamnată pe fond la 6 ani de închisoare pentru corupţie

UPDATE Sentinţa finală, în două săptămâni pentru „refugiata” Elena Udrea, condamnată pe fond la 6 ani de închisoare pentru corupţie

Dosarul „Gala Bute” a ajuns la ultimul termen

Curtea Supremă va da sentinţa definitivă în dosarul Gala Bute peste două săptămâni, iar Elena Udrea nu va mai fi audiată în cauză. Aşa a decis azi Curtea Supremă care judecă ultimul termen din dosarul în care fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, a fost condamnat în primă instanţă la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Pedepsele date de instanţa de fond (principale-n.r.) sunt orientate spre minim şi nu corespund faptelor ce au fost săvârşite a declarat procurorul în pledoaria finală. 

În ceea ce o priveşte pe Elena Udrea acuzarea a subliniat că trebuie reţinut faptul că faptele de care este acuzată „au fost savarsite pe o perioada lunga de timp, cu implicarea unor persoane apropiate pe care le numea in functii pentru a promova solutii intereselor sale”. 

Cât îl priveşte pe Rudel Obreja, procurorul a cerut pedepse orientate spre mediu si nu minim aşa cum a retinut instanta de fond, având în vedere că acesta nu şi-a recunoscut faptele. 

UPDATE Sentinţa definitivă în dosar se va da în două săptămâni, a anunţat instanţa. Elena Udrea nu va mai fi audiată.

Au început pledoariile finale.

UPDATE Avocatul Elenei Udrea a înaintat trei cereri instanţei. În prima, avocatul a solicitat prezentarea cererii procurorului de caz de emitere a mandatelor de interceptare, suportul optic, pentru toate convorbirile înterceptate. „Cum mandatele de supraveghere tehnică s-au dat în baza unor articole declarate necostituţionale de către CCR, cerem retrimiterea prezentei cauze la instanţa de fond date, fiind cele exprimate anterior“, se arată în cerere.
 
În a doua solicitare apărătorul a cerut trimiterea unei adrese către SRI, care să precizeze dacă vreunul din martori este colaborator al acestui serviciu.
 
Avocatul a mai cerut ICCJ numele judecătorului care a autorizat mandatele de siguranţă naţională, precum şi câte a autorizat. „Acest judecător ar putea să facă prte din acest complet şi să afecteze astfel neutralitatea acestuia“, se arată în cerere.
 
UPDATE Înalta Curte a respins cererile inculpaţilor de a solicita corespondenţa dintre DNA şi SRI. De asemenea, instanţa a respins cererile de amânare pentru pregătirea apărării, în urma răspunsului venit din partea DNA.
 
Judecătorii au constatat că cererea Elenei Udrea de a fi audiată de la distanţă, fără a se prezenta la termenul de judecată, este consecinţă directă a deciziei sale, din documentele depuse nereieşind imposibilitatea de se prezenta. De aceea, instanţa a respins cererea de audiere.
 
UPDATE Instanţa urmează să decidă dacă acordă amânarea. Între timp, procurorul a explicat că plecarea in Costa Rica a fost alegerea Elenei Udrea şi astfel a renuntat la dreptul de a fi audiată. Reacţia anchetatorului vine ca urmare a faptului că fostul ministru a făcut cerere de a fi audiată prin comisie rogatorie, invocând imposibilitatea obiectivă de a părăsi acel stat, dat fiind obligativitatea celor care au depus cereri de refugiat de a nu părăsi teritoriul ţării.
 
UPDATE Aseară, DNA a răspuns solicitării instanţei supreme referitoare la implicarea SRI în dosarul Gala Bute, menţionând că, pe parcursul urmăririi penale, a cerut SRI sprijin pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere,o expertiză şi declasificarea unor interceptări pe mandate de siguranţă naţională. 
 
Potrivit DNA, pe parcursul urmăririi penale organele judiciare au cerut SRI :
 
„-sprijin în vedere punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, în conformitate cu prevederile art. 142 alin. 1 C.pr. pen, în forma anterioară modificărilor aduse prin OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
 
-punerea la dispoziţie a informaţiilor deţinute în legătură cu faptele care făceau obiectul cercetărilor, declasificarea şi transmiterea la dosar a informaţiilor neprelucrate (..)
 
- efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către specialiştii din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate, în conformitate cu prevederile art. 172 alin. 10 C. pr. pen", se arată în răspunsul transmis procurorilor.
 
DNA precizează că solicitările adresate SRI nu au făcut referire la protocolul încheiat între Serviciu şi Ministerul Public. Referitor la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, DNA arată este vorba despre patru mandate de supraveghere aprobate de judecător şi puse în aplicare de SRI: unul din 7 octombrie 2014, valabil pentru 30 de zile, altul din 24 octombrie 2014, valabil 48 de ore. Un alt mandat de interceptare datează din 5 noiembrie 2014, fiind valabil pentru 30 de zile, iar ultimul a fost emis pe 30 ianuarie 2015 şi a fost valabil 30 de zile.
 
„Convorbirile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică au fost comunicate. Procesul verbal de redare a convorbirilor au fost comunicate procurorului pe suporţi optici înseriaţi. Procesul verbal de redare a convorbirilor care aveau legătură cu obiectul cauzei a fost întocmit de un ofiţer de poliţie şi certificat de procuror, în urma ascultării acestora de organele de urmărire penală. Acest mijloc de probă nu a fost esenţial pentru stabilirea situaţiei de fapt şi nu a fost reţinut în cuprinsul rechizitoriului printre mijloacele de probă care susţin acuzaţiile”, arată procurorii.
 
Referitor la punerea la dispoziţie a altor mijloace de probă, potrivit DNA, "SRI a declasificat şi a transmis la dosar înregistrări ale unor convorbiri interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţionale emise de ÎCCJ", mandate din 10 iunie 2010, 13 decembrie 2010, 23 februarie 2012 şi 14 august 2012. Ulterior, au fost ascultate de ofiţerii de poliţie judiciară care au întâcmit procese verbale acestea fiind certificate de procuror, menţionând că nu au fost contestate de inculpaţi.
 
Expertiza realizată de SRI se referă la o înregistrare depusă pe 20 februarie 2015 de Tudor Breazu ,la DNA, în care apăreau două persoane şi nişte documente. „Întrucât calitatea înregistrării nu permitea distingerea conţinutului acestor înscrisuri şi nici a gesturilor ori a cuvintelor , a fost necesară opinia unui specialist care să realizeze o analiză tehnică a înregistrării audio-video în vederea redării convorbirilor şi identificării conţinutului biletelor scrise, precum şi pentru stabilirea caracterului continuu şi nealterat al înregistrării", explică DNA.
 
Potrivit sursei citate, măsura a fost luată pentru că în DNA nu existau specialişti care să deţină cunoştinţe şi echipamente specifice, dar şi din cauza urgenţei cauzate de măsurile preventive care erau în desfăşurare în dosar. O parte dintre informaţiile privind colaborarea cu SRI în această cauză au fost invocate, în depunerea apelului, şi de avocaţii fostului ministru Elena Udrea.
 
UPDATE Astăzi urmează să fie ascultate pledoariile finale şi ultimele declaraţii ale martorilo. La termenul din 13 aprilie a lipsit atât Ştefan Lungu, cât şi Adrian Gârdean, acesta din urmă fiind martor denunţător în dosar. 

Adrian Gârdean, a povestit astăzi judecătorilor de la Curtea Supremă cum firma sa, S.C. Termogaz S. A., benefiară a unor contracte cu ministerul Dezvoltării pentru lucrări pe domeniile schiabile din Petroşani şi Lupeni, a încheiat un contract de sponsorizare pentru Gala Bute în valoare de 3 milioane de lei cu una din firmele inculpatului Rudel Obreja.

„L-am cunoscut pe inculpatul Rudel Obreja în anul 2011, după o întâlnire cu inculpatul Anastasia Gheorghe. Această întâlnire a avut loc în contextul în care am dus inculpatului Anastasia Gheorghe suma de 900 000 euro, ce reprezenta o parte dintr-un comision de 10% a lucrărilor efectuate de două firme mele în domeniile schiabile Petroşani şi Lupeni. Din discuţiile cu inculpatul Anastas Gheorghe am dedus ca acel comision de 10% ar urma să fie folosit pentru partidul aflat la putere, cred că este vorba de PDL. Cum între suma pe care trebuia să o dau şi ce oferisem deja era o diferenţă de 3 milioane de lei, mi-a spus că va trebui să sponsorizez Gala Bute, spunându-mi că „au o problemă cu Gala Bute, în sensul că nu o pot plăti. Această gală avusese deja loc, mi-a prezentat aceasată situaţie, ca fiind problema doameni Udrea, şi că el trebuia să găsească o soluţie de rezolvare”, a afirmat Adrian Gârdean.

Potrivit acestuia, cum evenimentul denumit generic Gala Bute avusese deja loc, un astfel de contract de sponzorizare nu putea fi încheiat decât cu privire la un eveniment viitor, lucru care s-a întâmplat cu privire la o gală de box de la sfârşitul anului 2011. „În opinia mea orice contract de publicitate e util, însă în privinţa acestui contract precizez că suma plătită a fost exagerată în raport cu beneficiile ulterioare. Cred că în cazul în care nu aş fi plătit suma de 3 milioane lei SC Termogaz nu ar mai fi primit la timp sumele care i se cuveneau pentru lucrările efectuate”, a precizat martorul.

Acesta a adăugat şi că „a avut o singură discuţia cu inculpata Elena Udrea în primăvara anului 2011, la Sinaia, în care aceasta mi-a sugerat că va fi nevoie de sponsorizări, în momentul acelei discuţii fiind în desfăsurare proiectele schiabile din Lupeni şi Petrosani.”

Inculpat la rânul său în acest dosar, Rudel Obreja a declarat instanţei că această sumă de bani nu a ajuns la inculpata Elena Udrea, cei 3 milioane de lei intrând înc ontul firmei sale. Mai mult el a afirmat că îns chimbul acestei sume, firma sa a oferit o serie de servicii de publicitate a căror valoare de piaţă depăşeşte cele trei milioane de lei plătite. 


****
 
În absenţa acestuia din urmă Rudel Obreja a refuzat să fie audiat ca martor, susţinând că poate face acest lucru doar după ce este audiat Gârdean, acuzaţiile care i se aduc fiind făcute în urma depoziţiilor acestuia.
 
La termenul anterior judecătorii de la Curtea Supremă au admis cererea formulată de apărătorul inculpatului Rudel Obreja prin care DNA ar trebui să clarifice modul în care protocolul de colaborare cu SRI, recent desecretizat, a afectat rechizitoriul acestui dosar. 
 
„Emiteţi o adresă către DNA, cu privire la protocolul încheiat cu SRI, să transmită clarificări cu privire la: dacă a existat un plan comun de acţiune în sensul articolelor din protocol şi dacă s-a făcut echipă comună cu angajaţi ai SRI, dacă DNA a comunicat operativ în 60 de zile realizările sau informaţiile celor de la SRI si dacă SRI a acordat sprijin tehnic-operativ în această cauză”, a cerut avocatul lui Rudel Obreja.
 
Elena Udrea a fost condamnată de Curtea Supremă, pe 29 martie 2017, la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Curtea a mai decis ca fostul ministru al dezvoltării să plătească aproape 3 milioane de euro despăgubiri.
 
În acelaşi dosar, Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare. Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
 
Acuzaţiile
 
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.
 
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
 
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
 
Elena Udrea a urmărit ultimele termene ale procesului din Costa Rica
 
De la începutul lunii februarie a acestui an, fostul ministru al Dezvoltării şi principalul inculpat în acest dosar, Elena Udrea se află în Costa Rica, alături de buna ei prietenă, fosta şefă DIICOT, Alina Bica. La termenele din acest dosar, după această dată, apărătorii Elenei Udrea au încercat să motiveze absenţa acesteia de la termenele de judecată invocând starea de sănătate a clientei lor. Completul de cinci judecători de la Curtea Supremă a respins însă de fiecare dată cererile avocaţilor de a depune de la dosar expertizele medicale efectuate în Costa Rica. Fostul ministru al Dezvoltării a transmis însă, pe mai multe canale media, că este însărcinată, iar în urmă cu două săptămâni a susţinut că a pierdut unul dintre gemeni, şi că medicii i-au recomandat o perioadă de odihnă totală.
 
În urmă cu o lună de zile Udrea declara pentru un post TV că nu se gândeşte la o condamnare în acest dosar şi ia în calcul o reîntoarcere în ţară. „De ce să ne gândim la un lucru atât de abuziv? Să ne gândim că o să am parte de o judecată corectă (...) şi într-o astfel de situaţie nu pot să fiu decât achitată. Eu la asta mă gândesc. Îmi dă speranţe că Orban a fost achitat. Avea acuzaţie că ceruse bani, îmi aduce mari speranţe că în două dosare în care sunt acuzată că am primit bani şi eu voi fi achitată".
 
La termenul anterior însă avocaţii fostului ministru al Dezvoltării au susţinut în faţa instanţei că Elena Udrea beneficiază de statutul de refugiat politic în Costa Rica. „Din ’89 şi până în prezent, nu cred ca a mai existat situaţia ca un fost demnitar al statului român să primească statutul de refugiat politic într-un stat membru al convenţiilor internaţionale. Elena Udrea are în prezent reşedinţa în Costa Rica, iar ea beneficiază de cel mai larg exerciţiu al drepturilor prevăzute de statul în care se află”, a susţinut avocatul Elenei Udrea. „„Solicităm în mod insistent ca udrea Elena Gabriela să fie audiată de instanţa de apel şi să i se acorde şi ultimul cuvânt folosind mijloacele de comunicare modernă sau cel al comisiei derogatorie”, a susţinut acesta. 
 
Magistraţii Curţii Supreme au respins această cerere de audiere a Elenei Udrea, susţinând că „din înscrisuri nu rezultă că a dobândit statutul de refugiat politic ci doar a aplicat pentru dobândirea lui”.
 
De menţionat este şi faptul că în motivarea sentinţei din martie 2017 în cazul pedepsei acordate Elenei Udrea, completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat, ca elemente atenuante, faptul că aceasta nu a avut antecedente penale şi că s-a prezentat la toate termenele de judecată.

 

citeste totul despre: