Tudorel Toader, atacat dur de magistraţi:  Legiuitorului îi este interzis să supună sentinţele unor noi căi de atac reglementate după pronunţare

Mai mulţi magistraţi au reacţionat, astăzi, la propunerea ministrului Justiţiei de a adopta o Ordonanţă de Urgenţă prin care persoanele care cred ca au fost condamnate în baza interceptărilor ilegale sau a protocoalelor cu SRI să poată cere revizuirea sentinţei. „Legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti”, spune magistratul Bogdan Mateescu.

Mai exact, judecătorul Bogdan Mateescu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenţia că o decizie a Curţii Constituţionale din 2017 interzice legiuitorului „să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora”.

"Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă şi care ţine de esenţa art. 15 alin. (2) din Constituţie raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Astfel, în temeiul textului constituţional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti (...). În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată", arată judecătorul pe contul său de Facebook ce spune decizia CCR nr. 377/2017 

Citatul este la punctul 86 al deciziei CCR nr.377 din 31 mai 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă. Decizia a fost adoptată în unanimitate.

Judecătorul Horaţius Dumbravă: Nu este o chestiune care poate fi expediată atât de rapid

La rândul lui, judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte CSM, a declarat că e bine totuşi ca astfel de proiecte să fie dezbătute în Parlament. 

"Eu zic că nu ar trebui ordonanţă, s-ar putea discuta în Parlament. Care ar fi urgenţa, dacă ar fi eventual condamnaţi în penitenciar, dar se poate discuta pentru că, dacă se ajunge la concluzia că acele probe sunt ilegale, un nou motiv de revizuire poate că ar fi oportun, dar m-aş feri de o ordonanţă de urgenţă. Care ar fi calea de urmat? Eu spun un proiect legislativ într-o procedura de urgenţă dacă se doreşte acest lucru, nu ştiu cât de fezabilă este ideea cu revizuirea, mă uit pe Codul de procedură penală dacă nu cumva este un motiv de revizuire deja, dar e periculos prin ordonanţă de urgenţă o astfel de modificare. Care ar fi pericolul? Vorbesc general, este bine totuşi ca astfel de proiecte să urmeze calea legislativă, adică dezbatere în Parlament, argumente pro şi contra, acolo vin şi specialiştii din sistem, CSM, li se cer opinii instanţelor, parchetelor, societatea civilă la rândul ei are posibilitatea să-şi spună punctul de vedere, nu este o chestiune care poate fi expediată atât de rapid cum cred că face domnul ministru. Parlamentul mi se pare cel mai sigur loc unde se pot întâlni opiniile pro şi contra, sunt şi opinii contra", a declarat judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte CSM.

Radu Carp: „Ar contraveni principiului securităţii raporturilor juridice”

Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi secretar executiv al PNL, consideră că ordonanţa de urgenţă ar contraveni principiului securităţii raporturilor juridice, aşa cum este el definit de CEDO într-o decizie prin care România a fost condamnată. 

„Cum se pare că majoritatea celor care pot avea o opinie sunt în vacanţă, în afară de Tudorel Toader care are multe idei, îmi revine obligaţia să atrag atenţia că revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive prin OUG ar contraveni principiului securităţii raporturilor juridice, aşa cum este definit de CEDO în Brumărescu c. România, iar nerespectarea puterii lucrului judecat a dus la condamnarea Romaniei în acest caz”, a scris profesorul Radu Carp pe contul său de Facebook.

Hotărârea CEDO la care acesta face referire datează din 1999 şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 414 din 31 august 2000. În aceasta se arată că „admiţând recursul în anulare, Curtea Supremă de Justiţie a ignorat dreptul reclamantului la un proces echitabil, prin încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi prin înlăturarea efectelor unei proceduri judiciare finalizate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce fusese executată şi care se bucură de autoritatea de lucru judecat”.

Raluca Prună: Protocoalele trebuie declarate ilegale printr-o decizie a unei instanţe, nu prin OUG

Şi fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, îl contrazice pe Tudorel Toader, susţinând că protocoalele invocate de acesta ar trebuie declarate ilegale printr-o decizie a unei instanţe, nu prin ordonanţă de urgenţă.

„Norma de procedură penală, chiar dacă ar fi mai favorabilă, nu retroactivează. Adică, o condamnare întemeiată pe o interceptare care la momentul pronunţării era o probă legal obţinută, nu poate fi răsturnată ulterior. O politică penală care pune in discuţie primul punct devine una a bunului plac, lipsită de predictibilitate, care aruncă in aer principiul autoritătţi de lucru judecat. Protocoalele trebuie declarate ilegale printr-o decizie a unei instanţe, nu prin OUG. Şi ar fi bine ca părţile interesate să procedeze la un astfel de demers. Până când o hotărâre judecătorească nu se pronunţă în sensul că un protocol depăşeşte limitele legii /adaugă la lege, fiind aşadar ‘ilegal’ , operăm cu prezumţia de legalitate", a scris, pe Facebook, Raluca Prună.

Cristi Danileţ: Ideilea astea sunt trăznite

Judecătorul şi fostul membru al CSM, Cristi Danileţ a caracterizat ideea ministrului Tudorel Toader drept una „trăznită”.

„Ministrul Justiţiei a emis în spaţiul public nişte idei în legătură cu o OUG pe care ar gândi-o cu privire la revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale care s-ar întemeia pe protocoale şi interceptări nelegale.

Acum, ca judecător specializat în materie penală, să explic de ce ideile astea sunt trăznite:

- judecătorii nu au ştiut de existenţa Protocoalelor. Secrete sau nu, ele au vizat doar aspectele informative din faza de urmărire penală. Or, pentru judecători contează probele, nu informaţiile. Aşadar, pariez că în România nu există vreo hotărâre judecătorească care să aibă în conţinutul său vreo referire la Protocoale;

- doar o instanţă de contencios administrativ poate declara acele Protocoale ca nelegale. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Dar, chiar dacă un Protocol ar fi declarat nelegal de justiţie (ministrul justiţiei nu înfăptuieşte justiţia, să ne înţelegem!), asta nu are cum să influenţeze legalitatea probelor din dosarele penale. Protocoalele sunt ceva (ele consacră în scris anumite cutume instituţionale), iar probele obţinute în cauze penale concrete sunt altceva (iar acestea sunt admise, administrate şi evaluate strict în baza codului de procedură penală);

- orice student la Drept află în anul întâi că motivul de nulitate trebuie să existe în momentul efectuării actului, nu să apară ulterior. Or, potrivit Codului de procedură penală valabil până în 2016, procurorul putea să apeleze la serviciile de informaţii pentru aspecte tehnice când nu avea mijloace de interceptare sau filaj. Deci, este legală luarea unor asemenea măsuri până la publicarea deciziei CCR din 2016;

- dosarele de care vorbeşte domnul ministru sunt închise acum, întrucât hotătârile judecătoreşti sunt definitive. Asta înseamnă că ele nu mai pot fi redeschise pe calea extraordinară de atac numită revizuire decât pentru motive apărute ulterior. Or, nu pot fi inventate cazuri de revizuire noi decât pentru dosare...noi”, a explicat Danileţ într-o postare pe pagina personală de Facebook.

Augustin Zegrean: O tentativă de a amnistia anumite fapte

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR) Augustin Zegrean consideră că ordonanţa de urgenţă despre care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că o va propune în Guvern este o "tentativă de a amnistia anumite fapte". Zegrean a subliniat că ordonanţa ar putea produce "o vânzoleală imensă în tot dreptul penal".

"Nu este în regulă ce se întâmplă, mie mi se pare că este din nou o tentativă de a amnistia anumite fapte, pentru că altă motivare pentru această ordonanţă de urgenţă nu văd care ar putea să fie şi mă întreb la modul cel mai serios ce se întâmplă cu cei care şi-au executat deja pedepsele? Ce rost ar avea revizuirea în situaţia lor? Doar ca să le şteargă cazierul? Să le şteargă din cazier? Şi care sunt limitele în care judecătorul poate să anuleze o hotărâre în baza unei cereri de revizuire? Adică dacă au fost condamnaţi şi dacă faptele au fost comise contează cum i-au prins şi cum i-au descoperit? Nu contează să fie sancţionaţi pentru faptele comise?", a declarat fostul judecător constituţional, citat de Agerpres.

El a menţionat că revizuirea este o instituţie care aparţine procedurii penale şi a amintit că a fost modificat Codul de procedură penală.

"S-a modificat Codul de procedură penală, revizuirea e o instituţie care aparţine procedurii penale, de ce nu au scris atunci nu pot să înţeleg, de ce după două săptămâni, nici nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial Codul de procedură penală modificat şi vor să-l modifice din nou sau să facă o lege care nu ţine de procedura penală, nu ştiu (...) domnul ministru ştie foarte bine care e practica Curţii Constituţionale în materie de a analiza urgenţa şi necesitatea adoptării unor ordonanţe de urgenţă", a afirmat Zegrean.

El a menţionat că despre protocoale "se ştia de ani de zile".

"Despre protocoale se ştia nu de acum, se ştia de ani de zile, toată lumea ştia de ele, dar acum se vede că şi-au dat seama că erau rele. Ce să se întâmple? Începând de unde să se facă revizuirea hotărârilor penale? De acum un an? De acum 10 ani? De acum 20 de ani? De 30 de ani? Pentru că în Codul de procedură penală scrie cine şi în ce condiţii poate să ceară revizuirea unei hotărâri penale. Se inventează acum alte motive, alte situaţii şi până la urmă ce se doreşte cu asta? Ca aceia care au fost deja condamnaţi să nu-şi mai execute pedepsele? Atunci ce se întâmplă cu cei care şi-au executat deja pedepsele, că bănuiesc că şi pe aceia îi lasă să-şi facă o cerere de revizuire?", s-a întrebat Zegrean.

Ce a declarat Tudorel Toader

Reacţiile celor doi magistraţi vin după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri seară, la Antena 3, că va propune în curând adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să dea „posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea că a fost condamnat pe nedrept”, în baza protocoalelor cu SRI sau a unor interceptări făcute de SRI, să solicite unui judecător revizuirea sentinţei.

„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive (...) Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader.

„(OUG) va da posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că sentinţa a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceara unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunţată pe baza celor două elemente, judecător care să spun "da", îi admite şi îi trimite cauza la rejudecare, sau care să spună "nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge"”, a argumentat el.

Întrebat când va înainta această propunere de OUG, ministrul Justiţiei a spus că „într-un timp scurt”. „După ce se termină concediile, imediat după ce se termină concediile”, a adăugat Toader.

Ce spun politicienii

Primii care au reacţionat la anunţul ministrului au fost membrii partidului aflat la putere. Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolicea (PSD) consideră adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru revizuirea sentinţelor ca fiind corectă, deoarece “ţine de rezolvarea unei situaţii extraordinare”.

“Este o decizie corectă. Ţine de rezolvarea unei situaţii extraordinare, şi anume nişte sentinţe nedrepte în baza unor protocoale ilegale. (…) Pentru a se rezolva acest lucru este nevoie de lege, iar legea respecivă poate să fie suplinită de o Ordonanţă, pentru că o OUG se dă în baza delegării legislative. Guvernul poate să facă acest lucru. (…) Orice zi în nerezolvarea acestora este un lucru negativ”, a declarat Eugen Nicolicea. 

De asemenea, referitor la caracterul de urgenţă al acestei Ordonanţe, deputatul PSD a spus că acesta este evident că acesta există.

La rândul lui, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a declarat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este un profesionist desăvârşit, iar prin adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru revizuirea sentinţelor acesta “încearcă din răsputeri să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. De asemenea, Ştefănescu a spus că majoritatea PSD-ALDE îl va susţine în acest demers pe ministrul Justiţiei.

Preşedintele USR, Dan Barna, susţine că adoptarea unei astfel de Ordonanţe se înscrie în logica “statului infracţional” care încearcă eliminarea unor probe validate de justiţie din dosare. Barna spune că nu există vreo bază legală care să spună că acele probe au fost obţinute ilegal, astfel că Ordonanţa de urgenţă este dedicată infractorilor din România, unii dintre ei cu funcţii publice.

“Declaraţia de ieri (miercuri – n.r.) a ministrului Toader se înscrie în aceeaşi logică a statului infracţional în care infractorii îşi creează propriile legi, şi după cum am văzut în Parlament, la Codul penal şi Codul de procedură penală (…), în aceeaşi logică vedem că se încearcă acum eliminarea unor probe din diverse dosare sau crearea unui instrument prin care să fie eliminate probe din dosare, probe pe care justiţia le-a validat, ar urma să fie scoase din dosare, fără ca însă să fie declarate prin vreo lege ca fiind ilegale”, a spus Dan Barna.

Totodată, Barna consideră că această Ordonanţă de urgenţă este cu “dedicaţie pentru infractorii din România, iar unii sunt în prezent în funcţii publice”.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că iniţiativa ministrului Justiţiei, este foarte utilă deoarece „chiar şi cei vinovaţi (...) au dreptul la un proces corect”.

„Anunţul făcut de ministrul Tudorel Toader nu face decât să aducă în plus, din partea unei persoane care are autoritatea funcţiei ministeriale, dar şi autoritatea profesională, în atenţia noastră faptul că actul de justiţie în România a fost profund şi grav viciat din cauza practicilor ilegale de ascultare a telefoanelor (...), lucru care este inacceptabil şi inimaginabil într-o ţară democratică, membru al UE. Suntem un caz unic în Uniunea Europeană în care asemenea practici s-au dezvoltat în ultimii ani în timp ce eforturile oficiale pe care le făceam în parteneriat cu Comisia Europeană erau către întărirea statului de drept. Aceste lucruri care s-au întâmplat în România au afectat profund noţiunea de stat de drept şi încrederea cetăţenilor. Prin urmare, cred că iniţiativa ministrului este foarte utilă, foarte bine venită pentru că, până la urmă, putem să spunem următorul lucru: chiar şi cei care sunt vinovaţi (...) au dreptul la un proces corect. Nu mai vorbim de cei care probabil au fost condamnaţi pe nedrept, ilegal, fără să se ţină cont de normele de procedură penală şi de tot ceea ce prevede legislaţia aferentă”, a afirmat Tăriceanu.