Tragedia Colectiv: Doi ani de anchete, procesele abia au început

La doi ani de la incendiul din clubul Colectiv, Justiţia nu a găsit încă un vinovat pentru tragedia care a curmat 65 de vieţi. Abia săptămâna trecută Curtea Militară de Apel a decis să înceapă judecata în dosarul în care sunt cercetaţi angajaţii ISU care au închis ochii la neregulile din „clubul groazei“.

Expertizele complicate, numărul mare de răniţi şi de rude ale celor decedaţi, chichiţele avocăţeşti, problemele de procedură, într-un astfel de caz fără precedent fac ca soluţionarea dosarelor să fie anevoioasă. Trei dosare au fost finalizate prin rechizitoriu, iar două dintre acestea au fost unite. Procesele abia au debutat.

Pe 24 octombrie 2017, Curtea Militară de Apel a decis că procesul în care sunt judecaţi foştii angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), căpitanii Radu Antonina şi George Petrică, poate începe. Cei doi sunt acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. 248 de persoane s-au constituit părţi civile şi cer daune de 212.474.000 euro şi 51.240.315 lei. Potrivit DNA, Radu Antonina şi George Petrică nu şi-au îndeplinit obligaţiile privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi ştiau că firma Colectiv desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Dosarul-mamut

Cel de-al doilea dosar în cazul tragediei de la Colectiv s-a constituit din două dosare uriaşe care au fost unite: cel în care a fost pus sub acuzare fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi cel în care sunt judecaţi patronii clubului. Decizia de unire a celor două cazuri a fost luată încă din aprilie 2017, dar dosarul trenează deoarece nu s-a realizat procedura de citare a tuturor părţilor vătămate. Rechizitoriul are aproape 500 de file. În acest caz sunt peste 200 de părţi (răniţi sau rudele celor care au decedat – n.r.)  şi mai multe părţi civile, spitale şi clinici.

De ce sunt acuzaţi patronii

Patronii clubului Colectiv, George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu au fost trimişi în judecată pe 28 aprilie 2016. Ei sunt acuzaţi că „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă. Totodată, cei trei sunt traşi la răspundere că au lăsat să se organizeze spectacolul pirotehnic  deşi amenajările interioare erau improprii unor astfel de activităţi. De altfel, focul de artificii a şi dus la producerea incendiului de acum doi ani. În acelaşi dosar mai este judecată şi Daniela Ioana Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists. Aceasta este acuzată că a folosit produse pirotehnice care trebuiau utilizate doar într-un mediu deschis. Artificierul Viorel Zaharia este judecat şi el pentru ucidere din culpă, în formă agravată.

Cazul „Piedone“

Cât îl priveşte pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, acesta a fost trimis în judecată pe 14 octombrie 2016. Alături de el au mai fost deferiţi Justiţiei trei funcţionari din primărie. Acuzaţia: două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane. Anchetatorii îl acuză pe Piedone că a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor când a eliberat, în 14 ianuarie 2015, acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu. Rechizitoriul a ajuns la Tribunalul Bucureşti pe 5 mai 2016. 

Statul român, bun de plată

Procurorul DNA cere introducerea în proces a Statului Român ca garant pentru plata despăgubirilor. Asta pentru că un raport de control al Guvernului României arată că Statul Român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil, deoarece decidenţii de la acel moment au considerat că nu ar fi fost nevoie de resurse suplimentare, capacitatea proprie a statului român nefiind depăşită. „Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât în cauză avem de-a face cu un ansamblu de consecinţe datorate inclusiv instituţiilor publice române”, arată procurorul DNA. De altfel, procurorii care au făcut ancheta în acet caz au disjuns o parte din dosar, după ce au primit mai multe plângeri. Această anchetă vizează instituţii ale statului (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ori alte instituţii şi autorităţi), dar şi modul în care răniţii au fost trataţi în spitale.

Mii de oameni în marşul de comemorare a victimelor tragediei de la Colectiv

Câteva mii de oameni au ajuns, vineri seară, în faţa fostei fabrici Pionierul din Capitală, într-un marş al tăcerii în memoria celor 65 de tineri care în urmă cu doi ani au murit în incendiul din clubul Colectiv. Rudele şi prietenii victimelor au purtat tricouri albe, imprimate cu fotografiile celor dragi.

Participanţii la acţiunea comemorativă s-au adunat în parcul din faţa magazinului Unirea, iar de acolo au plecat în marş, pe Splaiul Dâmboviţei, până în  Piaţa Bucur.
Participanţii – rude, prieteni ai celor care au pierit în incendiu, dar şi oameni care nu îi cunoşteau – au mers în tăcere, purtând în mâini fotografii ale victimelor, candele şi flori. Unii au purtat tricouri albe inscripţionate cu fotografiile celor 64 de tineri care au murit în incendiul din Colectiv.

Printre cei care au venit la marş s-a numărat şi fostul ministrul al Sănătăţii Vlad Voiculescu, iar mai târziu au ajuns în Piaţa Bucur şi fostul premier Dacian Cioloş, şi fostul ministru al Muncii Dragoş Pâslaru.

„Mă sufocă atâta nepăsare“

Maria Popa, mama lui Adrian Popa, a venit la marşul tăcerii cu speranţa că cei vinovaţi vor fi pedepsiţi.

„Mă sufocă atâta nepăsare. Ar trebui să ne pese mai mult. Am venit aici în amintirea lor“, a spus, la rândul ei, mama unui alt tânăr mort în incendiu. „Vrem să transmitem prim acest marş că nu-i vom uita niciodată. După doi ani nu s-a schimbat mai nimic“, este mesajul lui Cristian Matei, unul dintre tinerii răniţi în clubul Colectiv.

La marşul în memoria victimelor din Colectiv a venit şi o tânără din Londra care după tragedie s-a implicat în transferarea răniţilor în spitale din străinătate. „Nu s-a schimbat nimic în bine în aceşti doi ani pentru că în spitalele din România lipsesc medicamente de bază. Nu cumva să fie un cutremur în România că o să-i scoatem cu ghearele de sub dărâmături“, a spus Loredana Ivanov.

La rândul său, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv, spune că este important, la doi ani de la incendiu, să încercăm să ne dezmeticim, să ne asumăm greşelile din trecut şi să facem tot ce putem să le îndreptăm, pentru a nu se mai întâmpla o astfel de tragedie.
Oamenii au ajuns în Piaţa Bucur la ora 20.00, într-o tăcere apăsătoare şi au depus flori şi candele la altarul Colectiv din faţa fostei fabrici Pionierul, unde sunt fotografiile victimelor.
O parte dintre participanţi, în special copii, au venit cu chitare şi au cântat în Piaţa Bucur piesele ”Back to life” (Goodbye to Gravity), ”Exerciţiu” (Valeriu Sterian) şi ”Vinovaţii fără vină” (Pasărea Colibri).

Filmul tragediei

În seara de 30 octombrie 2015, la 22.30, se declanşa incendiul care avea să însemne iadul pentru sutele de tineri din clubul Colectiv, de pe strada Tăbăcarilor numărul 7, în sectorul 4 al Capitalei.
Focul a izbucnit de la artificiile folosite în timpul concertului, flăcările extinzându-se cu repeziciune pe stâlpii îmbrăcaţi în burete şi apoi la plafon. Totul în mai puţin de 30 de secunde.

Primul apel la 112 care a anunţat incendiul a fost înregistrat la ora 22.32. Unii dintre cei care au participat la concert şi-au dat seama de dimensiunea tragediei şi au reuşit să iasă afară. Dar, din cauză că în club s-a permis intrarea unui număr de aproape 400 de persoane, mult peste capacitatea maximă, evacuarea s-a făcut foarte greu, iniţial pe o uşă îngustă, apoi fiind deschisă o altă ieşire la presiunea mulţimii. Astfel, primele victime arse, sufocate sau intoxicate cu gaze emanate au început să iasă din club, fiind ajutate iniţial de locuitorii din zonă care veniseră cu găleţi de apă.

La ora 22.42, primele două ambulanţe şi maşini de pompieri au ajuns la clubul Colectiv. Personalul medical din ambulanţe şi cel de gardă de la Maternitatea Bucur, aflată la câţiva metri de clubul Colectiv, au acordat primul ajutor persoanelor grav afectate şi celor aflaţi în stop cardiorespirator, victimele fiind resuscitate chiar în stradă.

Cei arşi, mulţi fără haine, încercau să blocheze ambulanţele, implorând să intre mai mulţi într-o salvare. Câţiva tineri cu arsuri foarte grave au decedat însă pe caldarâm, în ciuda eforturilor echipajelor de resuscitare. În următoarele minute, au ajuns la locul incendiului peste 20 de ambulanţe care au început să transporte pacienţi, iniţial la Spitalul Universitar, ulterior şi la alte unităţi medicale.

Autorităţile au anunţat atunci 27 de morţi. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 60, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi din Colectiv. Ulterior, alţi cinci răniţi au sfârşit pe patul de spital, ridicând bilanţul victimelor la 65.

Nereguli găsite de pompieri în urma controalelor

Tragedia din clubul Colectiv nu a reuşit să-i facă pe români să conştientizeze riscurile la care se expun prin nerespectarea legislaţiei de securitate împotriva incendiilor.
În primele nouă luni ale acestui an, peste 123.000 de nereguli au fost constatate în urma controalelor făcute de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) la operatori economici şi instituţii publice, suma totală a amenzilor aplicate ridicându-se la aproape 14 milioane de lei.

În această perioadă, pompierii au desfăşurat 30.610 acţiuni, dintre care 29.772 de controale de prevenire, 241 de inspecţii materializate prin personalul unităţilor subordonate şi 597 de audituri efectuate la persoanele fizice şi juridice autorizate pentru a presta activităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile. Activităţile de control au avut loc la obiective de investiţii (3.825 de acţiuni), precum şi la 13.842 de operatori. De asemenea, s-au derulat 9.324 de acţiuni de control la instituţiile publice, 103 acţiuni la construcţiile hidrotehnice cu risc crescut de avarii şi generarea unor unde de viituri în aval, nouă acţiuni la punctele de comandă de protecţie civilă, 1.444 de acţiuni pentru verificarea îndeplinirii obligaţiilor care revin personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei civile sau al apărării împotriva incendiilor, precum şi 759 de controale la serviciile voluntare şi 221 la cele private.

În urma controalelor, au fost constatate 123.354 de nereguli, dintre care 80.886 au fost sancţionate. 10.571 de sancţiuni sunt contravenţionale, iar totalul amenzilor se ridică la 13.673.641 de lei.

Pompierii au mai precizat că în acest an a crescut numărul de petiţii trimise de cetăţeni la IGSU, fiind înregistrate 2.349 de astfel de plângeri.