Totul despre noul Cod Penal

Începând cu 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal aduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi cel de eutanasie.

Premierul Victor Ponta a început şedinţa de guvern de ieri cu un mare anunţ. „Sâmbătă intră în vigoare noul Cod Penal, adoptat acum patru ani, şi Codul de procedură penală. Oricum. Sper să nu fim în situaţia penibilă în care cei care l-au adoptat, fostul prim-ministru Boc şi fostul ministru al Justiţiei, domnul Predoiu, să zică că e rău sau că sunt rele codurile, că ei le-au adoptat. Acum, dacă au descoperit azi că nu sunt bune, e cam târziu. Eu, sincer, cred că sistemul de justiţie este pregătit, că sunt coduri moderne“, a spus Ponta. 

Premierul nu pare dispus însă să modifice printr-o ordonanţă de urgenţă „inadvertenţele” din Cod sesizate de specialiştii în drept. 

„E trecut şi în MCV ca obiectiv, intrarea în vigoare la 1 februarie, şi dacă apar probleme pe parcurs, doar la iniţiativa CSM, a Înaltei Curţi, a Parchetului General, veniţi şi spuneţi de ce este nevoie, dar important e că nu mai amânăm, că nu mai putem să amânăm, după patru ani ar fi total neserios“, a mai spus Ponta, care nu a luat în seamă doleanţa şefei DNA. 

Laura Codruţa Kovesi, a atras atenţia că, prin noul Cod de Procedură Penală, persoana anchetată va fi înştiinţată că este urmărită penal înainte de a se obţine autorizaţie pentru interceptarea sa, ceea ce ar pune în gardă suspectul. „Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă“, a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. 

Întrebat dacă vor fi totuşi introduse modificări după 1 februarie, premierul a arătat că magistraţii CSM vor discuta joi o serie de modificări, care pot fi luate în discuţie, dar abia peste o săptămână. Premierul are şi un plan secund: „Vreau în primul rând un punct de vedere să vedem dacă e constituţional să modific. Dacă nu, Parlamentul, prin lege poate să modifice“, a adăugat Ponta. 

Sentinţe atacate doar o dată

Dacă în vechiul Cod Penal, aflat în vigoare până mâine, o sentinţă a instanţei poate fi atacată cu apel şi recurs, noul Cod vine cu o modificare ce va aduce mai aproape de o decizie definitivă. Asta pentru că o sentinţă a unei instanţe inferioare va putea fi atacată doar o dată, cu apel. Iar în cazul în care la momentul introducerii noului Cod o persoană este judecată după ce a atacat de două ori o decizie, de exemplu în recurs, procesul va continua sub numele de recurs în casaţie, iar judecătorii vor analiza doar dacă instanţa anterioară era cea care avea dreptul să judece acel caz.

Faptele de corupţie, pedepsite mai blând

O altă modificare importantă din noul Cod este cea prin care se micşorează pedepsele pentru corupţie, dar şi pentru înşelăciune. Astfel, luarea de mită se pedepsea în vechiul Cod penal cu închisoare de până la 12 ani, în timp ce în noul Cod maximul pedepsei va fi de şapte ani.

Pentru dare de mită însă limita maximă până la care poate fi condamnată o persoană rămâne ca în codul vechi, respectiv, cinci ani. În schimb, pentru infracţiunea de trafic de influenţă pedeapsa maximă se înjumătăţeşte. 

Dacă până acum limita maximă era de 10 ani, de sâmbătă va fi de cinci ani. La fel şi pentru cumpărare de influenţă. 

O scădere dramatică apare pentru infracţiunea de înşelăciune. Cei care vor săvârşi această infracţiune vor fi pedepsiţi cu maximum 5 ani de închisoare, şi nu cu 20 cum era prevăzut în vechiul Cod Penal.

Interceptările vor fi inutile

O modificare extrem de contestată este cea privind interceptările telefonice. Un text din noua lege arată că interceptările vor putea fi făcute doar după începerea urmăririi penale, nu în faza premergătoare cum se întâmpla până acum. 

Astfel, cel vizat va trebui informat că există o anchetă în desfăşurare şi că este urmărit penal, fapt ce ar face inutilă interceptarea deoarece suspectul va fi deja pus în gardă chiar de către cei care încearcă să-i dovedească vinovăţia.  

Laura Codruţa Kovesi, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a explicat recent de ce noua prevedere va face „inutile” interceptările. „ Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, susţine Kovesi. 

În replică, procurorul general al României,Tiberiu Niţu, a explicat atunci că noua lege penală poate fi interpretată astfel încât să permită efectuarea interceptărilor, pentru că nu vorbeşte despre începerea urmăririi penale faţă de persoană, ci faţă de faptă. 

„Sunt de acord că textul poate fi reformulat mai clar, dar pe textele pe care le avem, interpretând în sensul de a face dosare, de a produce efecte juridice, nu cred că este nicio problemă. Urmărirea penală cu privire la faptă se dispune practic din debutul sesizării. Chiar dacă în denunţ persoana care a pretins sau a acceptat mita este identificată de denunţător ca fiind X, cu nume, prenume şi funcţie de ministru parlamentar, nu ne împiedică să începem urmărirea penală cu privire la o faptă de luare de mită. Dacă în cauză avem urmărire penală cu privire la faptă începută, ca la matematică, putem solicita instanţei luarea, aplicarea tehnicilor speciale de investigare”, a arătat Niţu.

În cazul demnitarilor, situaţia este şi mai complicată pentru anchetatori. Pentru a putea începe urmărirea penală faţă de un deputat sau senator trebuie avizul Parlamentului, ceea ce ar însemna automat că demnitarul va fi anunţat că pe numele său există o investigaţie şi că ar putea fi interceptat. 

Închisoare pe viaţă pentru înalţii demnitari care trădează

În noul Cod Penal a fost introdusă şi noţiunea de „Înaltă trădare” prin care sunt pedepsiţi cu închisoare între 15 şi 25 de ani sau chiar şi cu închisoarea pe viaţă, unii dintre demnitari, cum ar fi preşedintele ţării sau membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării dacă sunt găsiţi vinovaţi de săvârşirea următoarelor infracţiuni: subminarea economiei naţionale, divulgarea de secrete de stat unei puteri străine, provocarea de război contra ţării, complotul împotriva statului sau acţiune armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat. 

Declaraţiile împotriva justiţiei, pedepsite 

De asemenea, în noul Cod Penal a fost introdus şi un articol care prevede că orice persoană care, pe parcursul unei proceduri judiciare, acuză pe nedrept un magistrat pentru a-l influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an, sau amendă. 

Arestul la domiciliu, implementat şi la noi 

O prevedere care există de foarte mult timp în ţările civilizate şi care urmează să fie prevăzută în noul Cod este şi cea a arestului la domiciliu. Suspecţilor „cuminţi” li se va ataşa o braţară cu GPS prin care vor fi monitorizaţi de autorităţi şi nu vor avea voie să părăsească locuinţa pe perioada aplicării măsurii. Singura situaţie prin care aceştia pot ieşi din aria stabilită fără permisiunea poliţiştilor este atunci când  viaţa acestuia sau a altei persoane este în pericol.

Eutanasia, o nouă infracţiune incriminată în noul Cod Penal

Eutanasia este incriminată în Noul Cod Penal. Până acum a lipsit o asemenea prevedere, iar persoanele care ucideau la cererea victimei erau pedepsite la fel ca şi cele care comiteau un omor calificat.

Noua infracţiune cuprinde două articole din noul Cod Penal. Primul se referă la uciderea la cererea victimei dacă „solicitarea este explicită, serioasă, conştientă sau repetată şi dacă aceasta suferă de o boală incurabilă sau infirmitate gravă atestată medical şi cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat”. 

Comiterea acestei infracţiuni se va pedepsi de la 1 februarie cu închisoarea de la unu la cinci ani. 

Al doilea articol se referă la determinarea sau înlesnirea sinuciderii, dacă sinuciderea a avut loc şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la şapte ani. În schimb, dacă acţiunile de determinare menţionate anterior au fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

Expertul criminolog Dan Antonescu explică faptul că în aceste cazuri putem vorbi despre o reducere semnificativă a pedepsei, dar în acelaşi timp este de părere că aceste fapte nu ar trebui pedepsite. 

„Până la momentul actual, omorul se pedepsea cu închisoare de la 10 la 15 ani, iar omorul calificat de la 15 la 25 de ani sau chiar pe viaţă. A-i curma chinurile unui om era considerat, de Codul Penal, omor calificat. Acum, introduce eutanasia în Cod, dar îmi pui totuşi o pedeapsă cu închisoarea, e adevărat mai mică. Care-i logica? Fie îi incriminezi, fie nu. Sunt state UE unde eutanasia este acceptată. Este adevărat, sunt comisii care verifică starea de instabilitate psihică a acelui care solicită chestia asta, dar este acceptată. Nouă de cine ne este frică să lăsăm oamenii bolnavi, care suferă, să moară când vor ei pentru a nu se mai chinui? Cred că le este frică în primul rând de Biserică, eterna Biserică care spune <<lasă-l să-şi ispăşească pedeapsa>>. Dacă tot avem de-a face cu un act caritabil, cerut de cel care se află în imposibilitate de a-l produce, pentru că se află în nişte chinuiri şi cineva, cu o anume formă de umanitate, pune punct vieţii lui, îl ajută. De ce îi pedepsim? Ori dezincriminezi, ori...?”, este de părere expertul criminolog Dan Antonescu.

Cine va avea de câştigat după aplicarea noilor coduri

Peste 20 de „norocoşi” vor  avea de câştigat odată cu intrarea în vigoare a noului Cod. Asta pentru că odată cu scăderea pedepselor pentru unele fapte, va interveni mai repede şi prescrierea acestora. 

Printre „beneficiari” se numără fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc (foto), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. 

Şi deputatul Sebastian Ghiţă ar putea scăpa de drumurile la instanţă după ce faptele de care este acuzat, înşelăciune şi fals în declaraţii, se vor prescrie odată cu reducerea pedepselor şi implicit a perioadei de prescriere.  

Deputatul UDMR Marko Atilla ar urma să câştige şi el de pe urma noului Cod dacă instanţa nu va da un verdict definitiv până pe 1 februarie 2014. În acest moment, parlamentarul, care este acuzat de abuz în serviciu, după ce ar fi restituit ilegal Eparhiei Reformate din Ardeal un imobil, este judecat de Curtea de Apel Ploieşti. 

Dosarul „Transferurilor“. La un pas de constatarea prescrierii faptelor

Inculpaţii din dosarul „Transferurilor” ar putea răsufla uşuraţi după ce ieri magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au stabilit ultimul termen al dosarului pentru data de 10 februarie.

 Asta înseamnă că aceştia urmează să fie judecaţi după noua lege care intră în vigoare la începutul lunii viitoare şi reduce valoarea maximă a pedepsei principale de care aceştia sunt acuzaţi, înşelăciunea, de la 20 de ani la cinci ani, şi, astfel, termenul de prescriere a faptei scade la 5 ani. 

Având în vedere că faptele de care aceştia sunt acuzaţi ar fi fost săvârşite între anii 1999 şi 2005, instanţa ar putea constata prescrierea acestora. 

Cei opt „grei” din fotbalul românesc sunt acuzaţi de efectuarea mai multor tranzacţii ilegale privind transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. 

Procese în două părţi

Noul Cod va aduce şi procese mai scurte. Printre cei care ar trebui să primească mai rapid deciziile, odată cu eliminarea unei căi de atac, se află şi omul de afaceri Dan Voiculescu, acuzat de privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. 

Dan Voiculescu FOTO Mediafax

Acesta a fost condamnat de prima instanţă, respectiv, de judecătorii Tribunalului Bucureşti, la cinci ani de închisoare cu executare. Drept urmare, faza de apel în care se află în acest moment ar trebui să fie şi ultima sa cale de atac. 

Dosarul medicului Şerban Brădişteanu privind achiziţionarea de aparatură medicală pentru penitenciare se află şi el după prima contestaţie, doctorul fiind achitat de Tribunalul Bucureşti. Astfel, procesul său se va termina tot la Curtea de Apel Bucureşti. 

De asemenea, dosarul Rompetrol în care omul de afaceri Dinu Patriciu este judecat pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni ar urma să se finalizeze mai devreme, aflându-se deja în faza apelului. 

Toţi cei implicaţi în dosar au fost achitaţi, pe 28 august 2013, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. O altă cauză care urmează să primească o decizie definitivă la Tribunalul Bucureşti este dosarul Loteria I în care omul de afaceri George Copos este acuzat că ar fi prejudiciat statul cu peste un milion de euro. 

La sfârşitul lunii ianuarie 2013, Judecătoria Sectorului 2 l-a condamnat pe Copos la patru ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală. Acesta a făcut apel. 

Judecător de cameră preliminară

O altă prevedere este cea în care apare judecătorul de cameră preliminară, mai exact, un magistrat care va decide, printre altele, dacă o persoană care  este deja arestată preventiv va fi judecată în continuare în arest, dar şi dacă instanţa la care a ajuns dosarul întocmit de procurori este cea competentă în a judeca acel caz.

Prostituţia, dezincriminată

În noul Cod Penal se dezincriminează prostituţia. În schimb, rămâne incriminat  proxenetismul, care se pedepseşte cu până la 15 ani de închisoare.

Mai multe pe aceeaşi temă:

Premierul Ponta anunţă că noul Cod Penal intră în vigoare la 1 februarie: „Nu mai putem să amânăm”

Codul penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie, a anunţat premierul Ponta, care i-a cerut ministrului Justiţiei să spună „pe parcurs” dacă este nevoie de vreo intervenţie a Executivului, fără să anunţe dacă Guvernul ar modifica, în şedinţa de miercuri, o parte din prevederile din acest document.

EDITORIAL Liviu Avram: Noile coduri: Guvernul a trişat Comisia Europeană pe latura penală Să fie neglijenţă în serviciu sau complicitate cu viitorii infractori? Guvernul Ponta a ignorat toate solicitările de corectare a unor carenţe din viitoarea legislaţie penală, deşi Comisia Europeană se aştepta să adopte modificările cuvenite până la intrarea în vigoare a noilor coduri.

Noul Cod penal va scoate din închisori peste 200 de deţinuţi

Circa 200 de deţinuţi, în majoritate condamnaţi când erau minori sau aflaţi în ultima perioadă de executare, ar putea fi eliberaţi la intrarea în vigoare a noului Cod penal, estimează Ministerul Justiţiei, care precizează că evaluarea cazurilor nu este finalizată. Asta pentru că până la 10 ianuarie, comisiile au analizat situaţia a aproximativ 24.000 de deţinuţi din totalul celor 30.680 aflaţi în închisorile din România.

Marea Evadare. Noul Cod Penal închide dosare importante de corupţie

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, pedepsele pentru anumite infracţiuni, multe dintre ele de corupţie, se vor reduce semnificativ. De exemplu, pentru abuzul în serviciu, pedeapsa scade de la maxim 15 ani la un maxim de 5 ani şi astfel scade drastic şi perioada de prescripţie.