Situaţia în penitenciarele României: În zece ani, numărul celor închişi a scăzut cu 17 la sută. Care este infracţiunea „preferată“ de români

19,79 euro se cheltuies zilnic petru întreţinerea fiecărui deţinut

În România cei mai mulţi deţinuţi sunt hoţi şi tâlhari, iar din 2005 până în 2015 numărul celor condamnaţi pentru crimă organizată a crescut cu 5000 la sută. Cel puţin aşa arată raportul „Penitenciarele din Europa 2005-2015” realizat de Universitatea din Lausanne şi cofinanţat de Uniunea Europeană şi de Consiliul Europei se face o radiografie a sistemului penitenciar la nivel european.

Este analizată fiecare ţară în parte, în studiul cu pricina figurând şi poziţia relativă a ţării (scăzută, medie sau înaltă) pentru fiecare indicator în comparaţie cu state membre ale Uniunii Europene ("UE 28") şi cu cele 47 de state membre ale Consiliului Europei ("CoE 47").

În România rata populaţiei din închisori este de 144.9 la 100.000 de locuitori, fapt considerat ca fiind mare faţă de media UE.  Totuşi, din 2005 până în 2015, rata populaţiei din penitenciarele din România a scăzut cu 17%. Astfel, în 2005, ţara avea 175 de deţinuţi la 100. 000 de locuitori, în timp ce în 2015 avea numai 145 de deţinuţi la acelaşi număr de locuitori.

Apoi, cu o medie de 37,7 luni, durata medie a pedepsei cu închisoarea (la nivelul anului  2010)  este considerată  mare faţă de media europeană.

Media vârstei deţinuţilor este  considerată în concordanţă cu nivelul european şi înregistrează o rată de 34.0 ani. Puţin peste 5 la sută din cei închişi sunt femei, iar numărul deţinuţilor străini nu reprezintă  mai mult de 1 la sută din populaţia penitenciarelor. 

230 de milioane de euro pe an

Deşi o consideră mare, cu 101.3 de deţinuţi la 100 de locuri de cazare, autorii studiului subliniază că densitatea din închisorii este relativ constantă în sistemul penitenciar din România al cărui buget este în jur de 230 de milioane de euro.

În plus la compararea datelor s-a constatat că, în 2015 faţă de 2005, procentul deţinuţilor închişi fără o soluţie definitivă a scăzut cu 40%.

Concret, în 2005, 14% dintre deţinuţi nu aveau o condamnare definitivă, în timp ce în 2015, aceştia ocupau numai un procent de 8% din totalul celor închişi.

În document se mai arată că  rata de eliberare din instituţiile de detenţie este relativ mică, numai 79.2 la 10.000 de locuitori, oarecum egală şi cu rata de intrare în acestea, 62.9 persoane la 100.000  de locuitori. 

Hoţii rămân în top. Infracţiunile economice şi de crimă organizată au explodat

Cei mai mulţi deţinuţi sunt închişi pentru furturi şi tâlhării şi aici este demn de remarcat că în perioada  analizată numărul acestora a scăzut de la aproape 18.000 în anul 2005 la nu mai puţin peste 10.000 în anul 2015. 

În aceeaşi perioadă au crescut cu 50 la sută numărul celor condamnaţi pentru trafic de droguri, în plus, numărul celor condamnaţi pentru infracţiuni economice a crescut cu peste 2000 la sută. Numărul autorilor de violuri  şi omoruri  a rămas relativ constant. Un record absolut s-a înregistrat, însă, în rândul celor condamnaţi pentru crimă organizată, numărul lor crescând cu 5.000 la sută, de la 11 la 533 de persoane.

În fine, sumă cheltuită zilnic cu fiecare deţinut închis în penitenciar a crescut de aproape şase ori. A plecat de la 3,5 euro pe zi pentru ca, în 2015 să ajungă 19,79 euro.