Procurorii nu sunt de acord cu proiectul de modificare a Legilor justiţiei VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Procurorul general Augustin Lazăr
Procurorul general Augustin Lazăr

Întruniţi în adunare generală, procurorii generali au respins propunerile făcute de ministrul justiţiei Tudorel Toader pentru modificarea Legilor Justiţiei. În opinia acestora, modificările ar afecta independenţa Justiţiei.

Şefii Parchetelor Curţilor de Apel din ţară au fost convocaţi, marţi, la Bucureşti de către procurorul general, iar şedinţa Consiliului Consultativ al procurorilor generali a avut loc la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Augustin Lazăr: ”Am analizat punctele de vedere ale cu referire la ideile exprimate, pentru că din păcate nu avem proiectele. Ca o concluzie a dezbaterilor, putem spune că avem un mesaj coerent, în sensul că procurorii nu şi-au însuşit punctele de vedere ale MJ, pentru că afectează independenţa justiţiei. Ministrul Justiţiei este om politic şi ar asigura un control deplin asupra magistraţilor. Ne-am întoarce în timp cam mult şi nu este bine. Dacă în Franţa Inspecţia Judiciară funcţionează la MJ, nu înseamnă că poate funcţiona şi la noi, într-o democraţie neconsolidată. Trebuie să rămână la CSM, care este garantul independenţei justiţiei”.

REPORTAJ Procurorii generali nu sunt de acord cu proiectul de modificare a Legilor justiţiei 

Criticile şefilor de Parchete

O primă obiecţie a vizat trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Minsiterului Justiţiei, despre care Lazăr a afirmat că nu este oportună, respingând şi argumentele conform cărora în Franţa funcţionează acest sistem.

”Una dintre propunerile contestate este trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM la MJ, ştiind bine că ministrul Justiţiei estenumit politic şi ar asigura un control deplin asupra magistraţilor. O astfel de situaţie a fost înainte de 2004 şi ne-am întoarce în timp cam mult şi nu este bine. Trebuie să ne asigurăm că IJ rămâne la CSM, care este garantul independenţei justiţiei", a spus el.
De asemenea, procurorii nu sunt de acord cu modul de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public propus de ministrul Toader.

"Este recomandarea MCV ca numire la vârful Ministerului Public să fie prin procedură similară conducerii Parchetului ICCJ. Limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministru. Ar fi o situaţie care nu ar favoriza independenţa magistratului", a spus procurorul general.

Potrivit acestuia, procurorii nu sunt de acord nici cu crearea unei direcţii pentru cercetarea magistraţilor.

"Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum 30-40 de ani. Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor procesate acum la parchetele curţilor de apel că toate ar trebui să ajungă la parchetul General, aşa cum era acum 40 de ani. Bănui că această prpopuenere e gandită vădit din exterior (...) ca să ia acest lucru DNA -ului, care face o muncă cu rezultate, şi să facă un experiment oarecare. Nu este în regulă", a adăugat Lazăr.
La întâlnirea procurorului general cu reprezentanţii procurorilor din ţară a fost prezentă şi şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. De asemenea au participat şi membrii Secţiei pentru procurori a CSM.

Adunarea Generală a procurorilor din DNA a stabilit, luni, prin vot, că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie şi au respins cele mai multe dintre propunerile ministrului Tudorel Toader. Procurorii DNA nu au fost de acord cu trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, cu modificările referitoare la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, cu înfiinţarea unei direcţii speciale pentru cercetarea faptelor comise de magistraţi şi nici cu instituirea unei vârste minime pentru candidaţii la INM.

Ministerul Public are peste 500 de posturi neocupate

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, după şedinţa Consiliului consultativ al procurorilor generali, că este necesar ca Ministerului Public să i se acorde resursele umane necesare de a funcţiona în continuare în condiţii bune, el arătând că instituţia are peste 500 de posturi neocupate la acest moment. Lazăr a făcut şi un bilanţ al activităţii Ministerului Public pe primul semestru al acestui an, precizând că, în pofida dificultăţilor, Parchetul General a soluţionat prin trimitere în judecată şi acord de recunoaştere a vinovăţiei aproximativ 24.300 de dosare, cu 1,3 la sută mai multe faţă de anul trecut.

Lazăr a precizat că la şedinţa cu procurorii şefi a fost făcută şi o analiză a volumului de activitate pe primul semestru al acestui an, când Ministerul Public a avut de soluţionat aproximativ 1,4 milioane de dosare. Potrivit acestuia, au fost soluţionate 273.707 de dosare, o scădere cu 8 la sută faţă de anul trecut.

"Ne-am pus problema resurselor pe care parchetele şi organele judiciare trebuie să le aibă la îndemană. Dacă privim schema de 2.900 de procurori, puţin peste 500 de posturi sunt neocupate în Ministerul Public. Nu trebuie să vă explic eu de ce - pentru că Institutul Naţional al Magistraturii nu a reuşit să asigure fluxul necesar de procurori pregătiţi la nivelul la care avem nevoie, pentru că mulţi absolvenţi merg judecători, în contextul pe care îl ştiţi, pentru că mulţi procurori au plecat la pensie în acelaşi context pe care îl avem. Este necesar ca Ministerului Public să i se acorde resursele umane necesare de a funcţiona în continuare în condiţii bune", a spus Lazăr.
El a precizat că, în pofida acestor dificultăţi, în acest an Ministerul Public a soluţionat prin trimitere în judecată şi acord de recunoaştere a vinovăţiei aproximativ 24.300 de dosare, cu 1,3 la sută mai mult faţă de anul trecut, şi au fost trimişi în judecată 31.819 inculpaţi, aproximativ egal cu numărul de anul trecut.

Horodniceanu: Diavolul se ascunde în amănunte

Prezent la şedinţa Consiliului consultativ al procurorilor generali, procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat că parte din propunerile ministrului Justiţiei de modificare a legilor justiţiei nu sunt "foarte bine venite", dar că procurorii DIICOT îşi vor formula o opinie clară după ce vor vedea forma scrisă a acestor modificări. "Diavolul se ascunde în amănunte, până la urmă", a spus Horodniceanu.

"Nu putem discuta astăzi despre admiterea sau respingerea propunerilor până nu vom vedea cu siguranţă ceea ce domnul ministru, care şi-a câştigat respectul sistemului judiciar, va considera că trebuie să trimită CSM, conform termnelor legale. În termen de 30 de zile, Consiliul va da sau nu avizul pe respectivele legi. Cred că am învăţat să apreciem doar atunci când avem ceva scris. Până una alta, la principii putem răspunde doar cu alte principii. Procurorii DIICOT şi-au expus opinia potrivit căreia în momentul în care vor vedea proiectele scrise, pentru că ştiţi că diavolul se ascunde în amănunte, până la urmă, trebuie sa vedem toate nuanţele şi să vedem exact la acel moment modul în care, dacă ni se va cere opinia, vom putea răspunde până la urmă, la aceste principii, dacă acestea vor face parte din legile justiţiei", a afirmat procurorul şef al DIICOT.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite