Procedură de infringement declanşată de Comisia Europeană împotriva României pentru că nu a implementat Directiva privind prezumţia de nevinovăţie
0
Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care trebuia să fie implementată până în luna aprilie 2018.
Autorităţile de la Bucureşti au fost înştiinţate de către Comisia Europeană cu privire la declanşarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunţe ce măsuri iau.
„Declanşarea procedurilor formale de infringement împotriva României nu are nicio legătură cu reforma din justiţie. Aceasta este o procedură standard ce a fost aplicată mai multor state”, a specificat Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanţei din România a Comisei Europene.
Această scrisoare, prin care Comisia cere statului vizat detalii în această problemă, este primul pas al procedurii de infrigement, autorităţile de la Bucureşti având termen două luni de zile pentru a trimite un răspuns detaliat cu precizări şi informaţii relevante.
În urma acestui al doilea pas, Comisia poate ajunge la concluzia că statul membru vizat nu îşi îndeplineşte obligaţiile conforme cu legislaţia europeană. În această situaţie, Comisia trimite, sub forma unui aviz motivat, o cerere formală de respectare a legislaţiei europene în care explică de ce Comisia consideră că statul membru încalcă legislaţia europeană. Tot în acest pas, Comisia cere statului vizat să informeze Comisia cu privire la lista de măsuri aplicate.
În pasul al treilea, în condiţiile în care Comisia consideră că statul tot nu a respectat prevederile Directivei Europene, Comisia poate aduce acest caz în faţa Curţii de Justiţie.
"Prezumţia de nevinovăţie ar fi încălcată în cazul în care declaraţii publice ale autorităţilor publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăţiei, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăţia persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declaraţii şi decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăţia persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, şi nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiţia respectării dreptului la apărare", se arată în directiva UE.
Traian Băsescu : „Directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România”
”De-a lungul anilor 2016 şi 2017, am tot umblat pe la televiziuni arătând şi vorbind despre directiva 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. O groază de propagandişti au susţinut că Băsescu s-a întors împotriva Justiţiei. Realitatea este că directiva trebuia implementată în legislaţia română până în aprilie 2018. Astăzi, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal a prevederilor acestei directive”, a scris Băsescu pe contul său de Facebook.
Fostul preşedinte continuă: ”Dragi propagandişti, fie că sunteţi magistraţi, politicieni sau analişti, luaţi notă că directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România”. Băsescu mai spune că intervenţiile sale au fost pentru ca ”Justiţia din România să progreseze”, în timp ce aceştia s-au bătut ”pentru o Justiţie a anilor ’50”.
”Atenţie, că v-am vorbit şi despre definiţia corectă, aşa cum o dă Comisia de la Veneţia, pentru abuzul în serviciu. Fără prag valoric, dar cu prag de faptă”, încheie Băsescu.
Florin Iordache: „În două săptămâni putem veni cu raportul care vizează transpunerea acestei directive.
„A fost declanşată această procedură, dar dacă experţii europeni vor constata că noi suntem în procedura de adoptare în Parlament, din partea Comisiei, eu zic că în maxim două săptămâni putem veni cu raportul care vizează transpunerea acestei directive. (...) Alternativa (n.r.: pentru implementarea directivei) fără îndoială ar fi ordonanţa de urgenţă, dar vedeţi tocmai de aceea ne dorim o dezbatere transparentă. Vorbim cu CSM, Ministerul Justiţiei, ÎCCJ, Parchetul General, toţi cei care au anumite propuneri concrete, noi suntem deschişi. Opoziţia va contesta, fără îndoială, la fel cum a contestat Legile justiţiei care sunt aproape de final şi vor fi promulgate, chiar dacă preşedintele României nu şi-a dorit", a declarat Florin Iordache, la Antena 3.
În cazul în care Comisia constată că informaţiile primite nu reprezintă o garanţiei suficientă care să arate că situaţia va fi remediată, atunci se va trece la etapa următoare, care înseamnă un aviz motivat al CE. Prin acesta, Comisia va spune ce articole din legislaţia UE sunt încălcate şi va cere României ca în termen de alte două luni să ia măsurile necesare pentru a corela legislaţia europeană.
Pe 19 decembrie 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa dacă România nu transpune Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie în termen, riscă o procedură de infrigement, precizând însă că speră ca Parlamentul să adopte proiectul de lege.
"Directivele trebuie transpuse la termen şi corect. Din păcate, uneori, nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infrigement. Cu privire la această directivă, există riscul pentru că termenul este aprilie 2018", a declarat Tudorel Toader, la finalul lui 2017.
Prevederile Directivei 343/2016
Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentinţă definitivă, iar autorităţile nu au dreptul de a face declaraţii care să contrazică acest fapt.
Conform articolului 3 al Directivei aprobate în 20 ianuarie 2016 în PE, statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.
Articolul 4 stabileşte că statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăţia unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declaraţiile publice făcute de autorităţi şi deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăţie, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată.
Textul documentului prevede că obligaţia de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca şi cum ar fi vinovate nu împiedică autorităţile publice să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public.
”Statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate şi acuzate nu sunt prezentate ca şi cum ar fi vinovate, în faţa instanţei sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică”, mai prevede Directiva europeană la articolul 5, care stabileşte însă că această reglementare nu împiedică statele membre să aplice măsuri de constrângere fizică impuse de circumstanţele specifice cauzei, legate de securitate sau menite să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terţe persoane.
Directiva europeană mai prevede că statele membre se asigură că orice dubiu cu privire la vinovăţie este în favoarea persoanei suspectate sau acuzate, inclusiv atunci când instanţa evaluează posibilitatea achitării persoanei respective.
De asemenea, statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate au dreptul de a păstra tăcerea în legătură cu infracţiunea de săvârşirea căreia sunt suspectate sau acuzate.
Totodată, persoanele suspectate şi acuzate au dreptul de a nu se autoincrimina, ceea ce nu împiedică autorităţile competente să strângă probe care pot fi obţinute în mod legal prin utilizarea unor măsuri de constrângere prevăzute de lege şi care au o existenţă independentă de voinţa persoanelor suspectate sau acuzate.
Statele membre pot permite autorităţilor sale judiciare ca, la pronunţarea hotărârilor, să ţină seama de atitudinea cooperantă a persoanelor suspectate şi acuzate, se mai arată în document.
Exercitarea de către persoanele suspectate şi acuzate a dreptului de a păstra tăcerea şi a dreptului de a nu se autoincrimina nu se utilizează împotriva acestora şi nu se consideră a fi o dovadă a săvârşirii infracţiunii respective de către acestea, se arată în directivă
În acelaşi timp, documentul menţionează că aceste regelementări nu împiedică statele membre să decidă ca, în cazul infracţiunilor minore, procesul sau unele faze ale acestuia să se poată desfăşura în scris sau fără interogarea persoanei suspectate sau acuzate de către autorităţile competente în legătură cu infracţiunea în cauză, cu condiţia ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil.
Statele membre UE aveau la dispoziţie 2 ani pentru a implementa această directivă europeană.
Se încarcă comentariile...
