Prioritate: Norma de hrană a deţinuţilor, stabilită de nutriţionişti, conform unui proiect de lege adoptat de Guvern

Nutriţioniştii sunt cei care vor stabili norma de hrană a deţinuţilor, după ce Guvernul a adoptat un proiect de lege în acest sens. Printre criteriile luate în seamă de actul normativ se numără calitatea şi cantitatea hranei, care vor fi stabilite în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, dar şi cu standardele stabilite de către Regulile Penitenciare Europene.

Practic, de acum încolo normele minime obligatorii de hrană vor fi stabilite prin consultarea unor specialişti în nutriţie în timp ce pentru fundamentarea baremelor calorice au fost avute în vedere recomandări de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice N. Paulescu, Institutul de Boli Infecţioase Prof. dr. Matei Balş şi de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta din Capitală. 

„Faptul că se implică nutriţioniştii e un lucru foarte bun. Proiectul vine în contextul hotărârii date de CEDO. E normal să se ia măsuri şi în această direcţie pentru că, pe lângă supraaglomerarea din închisori şi un acces limitat la servicii de sănătate, calitatea hranei se regăseşte în aceste decizii. Din punctul meu de vedere, ar trebui făcute modificări în special la grupurile considerate vulnerabile - copii, femei însărcinate, deţinuţi cu boli cronice sau infecţioase”, susţine Maria Andreescu, directorul executiv al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR CH). 

Pe de altă parte, sociologul Alfred Bulai recunoaşte că hrana din închisori este inferioară celei din alte state europene, dar este de părere că legea proaspăt votată vine de fapt în contextul în care, tot mai frecvent, politicienii de la noi ajung să înfunde închisorile. 

„De cinci-şase ani, de când intră şi politicienii la închisoare, puşcăriile au devenit mai atractive pentru publicul larg. În ultimii ani, deţinuţii au făcut presiuni şi au obţinut în permanenţă mai mult decât copiii din orfelinate sau bolnavii din spitale. Asta pentru că, dacă pe deţinuţi îi reprezintă nişte avocaţi, pe orfani nu îi reprezintă nimeni. Ne facem că nu vedem aceste probleme”, este de părere sociologul Alfred Bulai. 

 „Acum, primesc în farfurie doar numărul de calorii, dar nu primesc brânzeturi, legume sau fructe. Spre exemplu, starea copiilor din penitenciare poate fi pusă în pericol pentru că nu se dezvoltă normal în lipsa unor asemenea alimente şi ulterior e greu să îi mai recuperezi social”, susţine însă directorul executiv APADOR – CH, Maria Andreescu. 

Pe de altă parte, dacă potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor hrana unui deţinut ajunge la 32 de lei pe zi, cea pentru un bolnav internat în spital nu depăşeşte 15 lei, în timp ce hrana pentru un copil de creşă ajunge la 12 lei.