Povestea spionului care în socialism l-a servit pe Ceauşescu şi în capitalism falsifica paşapoarte pentru migranţi

Un fost ofiţer de contrainformaţii care a lucrat în cadrul Direcţiei a IV Securităţii, cea care se ocupa de contraspionajul militar, Dumitru Şerban, este implicat în cea mai recentă anchetă a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de falsificare de acte de identitate  pentru migranţi.

Reţeaua a falsificat documente pentru cetăţeni congolezi, dar şi de alte origini, care vroiau să ajungă în Franţa sau Belgia. Potrivit anchetatorilor, zeci de documente de identitate româneşti au fost folosite de cetăţeni marocani pentru legalizarea şederii migranţilor clandestini pe teritoriul Belgiei.

Procurorii DIICOT cer arestarea preventivă a trei persoane: Dănuţ- Nicolae Moldovan, Dumitru Şerban şi Ionuţ-Ninel Răducanu. Acuzaţiile oficiale: grup infracţional organizat care  a acţionat în mod coordonat, în timp, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind Frontiera de Stat a României şi infracţiuni de fals în înscrisuri şi corupţie. În dosar sunt cercetate zeci de persoane.

Cine sunt principalii acuzaţi

Dumitru Şerban- ofiţer de contrainformaţii la Direcţia a IV a Securităţii (1988-1990). Din anul 1990 şi până în anul 1999 a fost ofiţer la UM 0215 – Serviciul Dâmboviţa. Din anul 1999 şi până în anul 2000 a lucrat  la Serviciul Paşapoarte Dâmboviţa ca ofiţer, iar începând cu anul 2000 şi până în anul 2004 a fost şef al Serviciului  de Evidenţă Informatizată a Persoanei Dâmboviţa. Începând cu anul 2004 şi până în anul 2006 a activat ca avocat stagiar, iar în perioada 2006 – 2012 a fost  jurist la Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Dâmboviţa. Începând cu anul 2012 a ieşit la pensie.

Dănuţ- Nicolae Moldovan - agent de poliţie în cadrul DEPABD – Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date prin Evidenţa Persoanelor Dâmboviţ. Din 2009  avea acces la baza de date judeţeană de evidenţă a persoanelor şi la la echipamentul de tipărire a cărţilor de identitate. 

În perioada 2003 – 2005, a fost gestionar la Biroul de Evidenţă a Persoanelor din cadrul din cadrul SEIP Dâmboviţa, având în gestiunea materialele folosite la tipărirea cărţilor de identitate, respectiv „coală carton” (suportul de hârtie pe care sunt tipărite datele de identificare) şi „folie de siguranţă cu elemente vizibile UV” (folia din plastic folosită pentru laminarea cartonului pe care sunt tipărite datele de identificare).

Congolezul care a pus bazele afacerii

Totul începe în 2012, atunci când cetăţeanul congolez Okombi Remy Fernand Oscar pune bazele unei reţele de migraţie clandestină pe ruta Congo – Coasta de Fildeş – Uganda – România – statele vest europene (preponderent Franţa şi Belgia).

Procurorii DIICOT au arătat că aceştia au procedat la introducerea „aparent legală” a migranţilor în România prin obţinerea de vize emise de oficiile consulare şi ambasadele României din zona Africii, în baza unor invitaţii ale unor cetăţeni români sau conaţionali stabiliţi în România ori pentru participarea la diverse întruniri organizate pe teritoriul României.

Ulterior intrării în România, migranţii sunt cazaţi în diferite locaţii din Bucureşti sau în zonele limitrofe, iar în perioada pentru care au fost obţinute vizele de şedere, membrii grupării întreprind demersurile necesare obţinerii documentelor de identitate româneşti falsificate care permit accesul liber pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Omul din Africa

În legătura lui Okombi se află un conaţional al acestuia cunoscut cu apelativul „Jean Claude” cu atribuţii pe linia identificării migranţilor din ţara de origine, colectării sumelor de bani şi intermedierii procurării documentelor de identitate falsificate.
Acesta mai avea diverşi complici care, uneori, însoţeau grupurile de congolezi, dornici să emigreze în Europa, au arătat procurorii DIICOT.


Cum erau împărţite sarcinile

De emiterea invitaţiiilor, a cazării pe teritoriul naţional precum şi cu privire la sprijinul logistic şi financiar, şi demersurilor de obţinere de documente falsificate se ocupa Okombi. Un alt membru al grupului, Ion Petrache se ocupa doar de procurarea de documente de identitate falsă false (cărţi de identitate, paşapoarte, certificate de căsătorie). El este cel care l-a recrutat pe agentul de poliţie Dănuţ- Nicolae Moldovan.
Tot Petrache este cel care i-a dat unui complice din Belgia, Mihai Sandu Nicula, mai multe documente care au fost distribuite ulterior unor cetăţeni străini, de regulă marocani stabiliţi în această ţară, documentele de identitate româneşti fiind utilizate pentru legalizarea şederii migranţilor clandestini pe teritoriul Belgiei.

Reţeaua din Republica Moldova

Procurorii DIICOT spun că în anul 2013, poliţistul Dănuţ- Nicolae Moldovan a încetat colaborarea cu “congolezii”. Petrache s-a reorientat către un amic moldovean, Vadim Stici, pe care l-a cunoscut într-o închisoare din Germania. Soţia moldoveanului, Silvia Stici este angajată în cadrul autorităţii care se ocupă cu emiterea actelor de identitate în Republica Moldova. Actele de idenbtitate rmâneşti erau falsificate în Moldova, şi expediate lui Petrache prin intermediul unor conducători de autocar pe ruta Chişinău – Bucureşti. Fotografiile şi datele de identificare erau transmise prin e-mail.

Congolezul „Popescu”

Aşa s-a ajuns în situaţia că în ultimii ani, tot mai mulţi cetăţeni congolezi erau prinşi în Europa cu acte de identitate româneşti. De exemplu, pe 5 februarie 2012, poliţia franceză a depistat într-un tren care circula pe ruta Milano-Paris, patru persoane de origine africană, trei dintre aceştia legitimându-se cu cărţi de identitate româneşti falsificate iar una dintre persoane fiind un cetăţean român de origine africană pe nume Ingauta Popescu Clotaire Jonas. Acesta mai avea supra lui şi două permise de conducere eliberate de S.R.P. C.I.V. Bucureşti. Ei au declarat că au plătit pentru fiecare caarte de identitate 2.800 de euro, de la un intermediar, fiind falsificate de un poliţist din localitatea Târgovişte.

Costul mediu: 1.000 de euro

Un document de identitate românescu falsificat la Chişinău costa între 700 şi 1.000 de euro. Preţurile variau în funcţie de mărimea comenzii, cât de repede era livrat sau tipul actului –permis de identitate, paşaport sau permis de conducere.
Uneori o parte din documentele falsificate erau întoarse, deoarece aveau mai multe erori.

Cum lucra poliţistul Moldovan

Legătura dintre Okombi/Petrache şi poliţistul Moldovan s-ar fi făcut prin intermediul unui amic comun, Ionuţ-Ninel Răducanu, potrivit procurorilor DIICOT.
În concret, s-a procedat astfel: Okombi îi dădea lui Petrache Ion  un stick sau CD pe care se aflau fotografia unui cetăţean congolez şi datele lui de identitate. Acesta lua suportul electronic şi îl dădea mai departe lui Răducanu, iar Răducanu îl transmitea mai departe lui Moldovan. Folosind datele de pe acest suport electronic, Moldovan confecţiona cartea de identitate inserând datele conţinute pe stick sau pe CD. Odată confecţionată, cartea de identitate era dată lui Răducanu care, la rândul lui i-o dădea lui Petrache, iar acesta o transmitea mai departe lui Okombi. Actul de identitate ajungea la cetăţenii de origine africană  şi era folosit în ţările din vestul Europei.

Agentul primea 500 de euro un act

Potrivit procurorilor DIICOT, în cursul anului 2012, Moldovan împreună cu inculpaţii Răducanu, Petrache şi Okombi a falsificat zece cărţi de identitate româneşti, inserând în cuprinsul acestora fotografia şi datele de identitate ale unor cetăţeni de origine africană. Pentru fiecare document de identitate, Moldovan primea de la ceilalţi inculpaţi în jur de 500 euro.

În actele de identitate pe care le confecţiona în fals Moldovan trecerea domicilii fictive din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa precum şi CNP-uri, serii şi numere de asemenea fictive.

Întră în scenă „spionul”

În a doua jumătate a anului 2012, Răducanu a părăsit teritoriul României. Activitatea infracţională s-a desfăşurat în continuare după acelaşi mod de operare anterior descris „locul” lui Răducanu fiind luat de fostul ofiţşer de Contrainfomaţii  Şerban Dumitru. În această formulă au fost falsificate aproximativ 10 cărţi de identitate pentru cetăţeni congolezi, pentru fiecare din aceste acte, Moldovan primind suma de 500 euro.

După o anumită perioadă de timp, întrucât Şerban ar fi început să nu îi mai dea banii lui Moldovan pentru cărţile de identitate falsificate, acesta din urmă s-a hotărât să ia legătura direct cu Petrache.

De la sfârşitul anului 2012 şi până în a doua jumătate a anului 2013, Petrache şi-a desfăşurat activitatea infracţională direct cu Moldovan, folosind acelaşi mod de operare, fără a mai avea însă intermediari.

Şi-au dat seama că sunt verificaţi

La un moment dat, având acces la toate bazele de date, Moldovan a sesizat faptul că a fost verificat concomitent, atât el cât şi Petrache de către un ofiţer DIPI. Dându-şi seama că poliţia este pe urmele lui, a hotărât să înceteze colaborarea cu Petrache şi Okombi. Aceştia din urmă au hotărât în aceste condiţii să falsifice documente cu ajutorul reţei din Republica Moldova,  Stici Vadim şi Stici Silvia.

Ce a declarat poliţistul

Poliţistul Dănuţ- Nicolae Moldovan a recunoscut toate acuzaţiile DIICOT şi a povestit cum falsifica documentele.

“Modul în care falsificam actele de identitate este următorul: datele de identificare primite, respectiv: nume, prenume, prenume părinţi, data şi locul naşterii, le introduceam în ordinea prestabilită în format electronic, într-un fişier text recunoscut de aplicaţia de tipărire a cărţii de identitate, precum şi fotografia, pe care le încărcam în aplicaţia de tipărire aflată pe staţia specială. Foloseam reţeaua intranet sau un stick de memorie. Aceste operaţiuni le făceam întotdeauna după programul de lucru. Foloseam pentru acces în staţia de tipărire parola mea de administrator de sistem şi nu parola de utilizator.
Precizez că în actele de identitate pe care eu le făceam în fals, treceam domicilii fictive din oraşul Slobozia, judeţul Ialomiţa, precum şi CNP-uri, serii şi numere de asemenea fictive. Am ales acest judeţ întrucât arfe un număr mic de locuitori, iar seriile oficiale nu ajungeau la numărul pe care eu îl treceam pe cartea de identitate. Exemplu: SZ 765830”.

Să "lucrăm împreună"

Despre relaţia cu fostul ofiţer de contrainfomaţii, el a dat o declaraţie amplă.
“În toamna aceluiaşi an, am fost abordat de către numitul Şerban Dumitru care lucrase anterior la serviciul de paşapoarte şi care m-a invitat în oraş. În discuţiile pe care le-am avut cu el, acesta mi-a transmis că au apărut pe piaţă cărţi de identitate false cu domiciliile în Slobozia şi m-a întrebat dacă ştiu ceva despre acest fapt. Într-un final am recunoscut că eu sunt cel care a tipărit aceste cărţi, iar atunci Şerban Dumitru mi-a propus să „lucrăm împreună”, adică să falsific cărţi de identitate pentru el. Am fost de acord, însă i-am spus că oamenii cu care am mai lucrat sunt neserioşi, iar Şerban Dumitru mi-a răspuns că mi-l va prezenta pe cel care se ocupă cu acte false, respectiv pe Petrache Ion zis „Nană”.

Ştia că actele ajung în Belgia

Pe Petrache Ion l-am cunoscut peste câteva zile la un restaurant, unde era împreună cu Şerban Dumitru. Am falsificat aproximativ 10 cărţi de identitate, pe care i le-am înmânat personal lui Şerban Dumitru. Şi cu acesta procedam la fel, în sensul că el îmi aducea datele de identificare şi fotografiile persoanelor, iar eu tipăream cărţile de identitate. Şi aceste cărţi de identitate erau destinate unor cetăţeni africani şi aveau trecute domicilii din judeţul Ialomiţa. Pentru aceste acte primeam tot în jur de 500 euro. După o perioadă, Şerban Dumitru a început să nu mai dea banii imediat sau chiar deloc, astfel că   m-am hotărât să iau legătura direct cu Petrache Ion.  Discutând cu acesta, am aflat că respectivele cărţi de identitate ajungeau la el, care apoi le trimitea în Belgia. De asemenea, Petrache Ion mi-a mai spus că el a plătit pentru fiecare act de identitate celor doi intermediari, Şerban Dumitru şi Răducanu Ionuţ-Ninel.  Bănuiesc că şi aceşti intermediari luau o parte din banii plăţi pentru fiecare dintre actele de identitate făcute de mine”.

A negat acuzaţiile

Şerban Dumitru a negat toate acuzaţiile procurorilor DIICOT: “Nu am nici o legătură cu falsificarea de cărţi de identitate pentru persoane de origine africană”.