Povestea poliţistului fără frică de DNA, care a şantajat pentru 36.500 de euro

Marian -Daniel Popa a fost arestat de judecatorii de la Tribunal, decizia poate fi contestata FOTO: Adevarul

Inspectorul Marian-Daniel Popa (28 de ani) de la Secţia 26 de Poliţie din Bucureşti a uimit o ţară întreagă după ce a fost prins când primea 36.500 de euro de la un afacerist. Se întâmpla pe 16 octombrie, la o zi după ce unul dintre şefii Poliţiei Capitalei fusese arestat pentru fapte de corupţie.

Acţiunea anticorupţie în cadrul căreia a fost arestat comisarul-şef Roberto Ababei, adjunctul şefului Poliţiei Capitalei, nu l-a impresionat pe unul dintre poliţiştii subordonaţi. Deşi mass-media anunţa că procurorii DNA au folosit multe tertipuri pentru a-l prinde pe acesta, interceptări, filaje,  sau că s-au montat camere video până şi în birourile din Poliţia Capitalei,  lăcomia pentru bani a fost mai puternică pentru inspectorul Marian-Daniel Popa decât frica de arestare. „Adevărul” vă prezintă cum a fost prins poliţistul în flagrant.

Povestea şantajui cu epoleţi

Totul începe pe 15 septembrie, atunci când omul de afaceri Georgică B. s-a dus la DNA şi a denunţat că ar fi şantajat de Popa. El începuse, în primăvara anului 2015, construcţia unui imobil de P+3 etaje în zona oraşului Popeşti-Leordeni. Într-un imobil învecinat, într-un apartament la parter, locuia poliţistul Popa.

În iunie, inspectorul l-ar fi contactat şi i-ar fi spus că nu vrea să fie deranjat de zgomotele muncitorilor şi l-ar fi ameninţat că va verifica legalitatea construcţiei, lăsând să se înţeleagă că „nu este de glumit cu acesta, mai exact o să-i arate el cine este”. Culmea, după două săptămâni a venit şi o echipă de control de la Primăria oraşului Popeşti-Leordeni, care a efectuat verificări la imobilul nou-construit, constatând că întreaga documentaţie este completă. Unul dintre angajaţii Primăriei a precizat că acest control a fost făcut ca urmare a unei sesizări.

A vrut un apartament

Popa şi-ar fi continuat ameninţările. În final, el s-a prezentat la construcţie şi i-ar fi spus proprietarului că-l va „lăsa în pace cu toate reclamaţiile şi cu toate demersurile procesuale pe care intenţionează să le facă în viitor”. În schimb, el cerea să-i dea, în mod gratuit, în proprietate personală, un apartament cu două camere pe care dorea să şi-l aleagă el dintre cele aflate în clădire. Georgică B. a început să înregistreze discuţiile cu poliţistul. Popa a început să-i explice că-l va da în judecată pentru anularea avizului de construcţie:  „Unu: eu nu am soare. Doi: ai construit mai mult decât se putea. P+4 ăla a respectat PUD-ul. La tine nu-l respectă. E! Fă un calcul şi vezi!... Sincer îţi spun.”

„Eu vreau să închiriez“

Afaceristul era vădit nemulţuit de pretenţiile vecinului: „Păi da, da’ nu pot să-ţi dau apartamentul, frate. E 40 de mii de euro! 45 de mii de euro! Păi ce dracu?! Nu pot să-ţi dau un apartament!”. Pentru a fi convingător, poliţistul arată că ştia de cazuri asemănătoare în care instanţa a decis demolarea unor construcţii: “De instanţă vorbesc. N-au fost foarte … n-au fost foarte mulţi ani, pentru că a fost foarte simplu. Ce au cerut acolo n-a fost extraordinar de mult, dar te ţine un an şi ceva pe bară, în stres şi în una-alta”.

Iniţial, cererea poliţistului a fost un apartament:  „Eu vreau să închiriez, nu să vând. Cât oi lua. Dacă tot l-am luat, închiriez apartamentul. Deci chiar nu vreau să-l vând, vorbesc serios.” Ulterior, acesta şi-a modificat pretenţiile: „garsonieră dublă, şi cu ajutor pentru amenajare grădină”, sau garsonieră plus un beci şi foişor.

„Luăm, semnăm şi la revedere“

În final, Popa a cerut 36.500 de euro, în două tranşe, şi a promis că va semna în faţa unui notar un contract în care îşi dădea acordul de construcţie şi faptul că va retrage toate plângerile făcute la autorităţi. „Vrei să-ţi spun ceva? Dacă sunt nesimţit, înţelegi? Mă iau de altele, dar nu sunt. Ai înţeles?... Deci, fii atent. Uită-te la mine… Deci, dacă ţi-am zis că ce am vorbit, am vorbit şi atât. Ţi-am zis de la început ceva. Asta a fost. Luăm, semnăm şi la revedere. Ai înţeles?”, spunea poliţistul.

Cei doi au discutat ca acest contract să fie semnat în faţa unui avocat. Popa şi-a dat seama că face ilegal, şi, potrivit DNA, încerca să explice demersul său: „Tocmai de-asta am vrut, ca... înţelegerii ăsteia să-i dăm o natură legală. Tocmai din cauza asta, frate. Că nu ştii cine, cum şi în ce fel. Nici pentru mine, nici pentru tine”. Pe 16 octombrie, Popa a venit la biroul afaceristului, unde a primit suma de 36.500 de euro, după ce a semnat un înscris sub semnătură privată intitulat contract de despăgubire. A fost momentul în care a fost reţinut de DNA.


 „Eu sunt cel mai mare duşman“

În discuţiile depuse la DNA de afacerist, Marian- Daniel Popa se autocaracteriza ca fiind: „un ghimpe în coastă, unul care se pune ca mine, se … contra vântului, că ăsta sunt”. „Eu sunt cel mai mare duşman… Asta e, că eu sunt acela, ghimpele ăla care împinge tare. Dă cu sula. Înţelegi?... În cazul ăsta mă gândesc că l-ai face dacă n-ai mai avea omul care să-ţi dea …stres maxim”, se dădea mare omul legii. În faţa judecătorului, atunci când s-a discutat cererea de arestare preventivă, poliţistul a negat acuzaţiile şi a precizat că „nu l-am ameninţat niciodată pe Giorgică B.”. Totuşi, după ce a studiat cazul, magistratul a emis mandat de arestare preventivă pentru
30 de zile.

„Modul în care inculpatul a acţionat (prin negociere în termeni duri a sumelor de bani pretinse de la persoana vatamată), consecinţele acţiunii (constând în valoarea mare a foloaselor materiale primite de inculpat: 36.500 euro), conturează un grad ridicat de pericol social al faptei pentru care inculpatul  este cercetat”, se arată în motivarea deciziei. Astfel, lăsarea în libertate a poliţistului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, instanţa a arătat că a avut în vedere şi calitatea de ofiţer de poliţie a acestuia, „care îl obliga să aibă atitudini morale  şi profesionale şi  care să nu le creeze la locul de muncă  o imagine nefavorabilă sau chiar jenantă, care să nu le pună sub semnul derizoriului autoritatea  de a pretinde conduite conforme legii şi de a sancţiona încălcarea acesteia”.

După gratii, printre hoţi

Comisarul-şef Roberto Ababei, adjunctul şefului Poliţiei Capitalei, va rămâne după gratii. Curtea de Apel Bucureşti a respins ieri ca nefondată contestaţia formulată de acesta. Comisarul-şef este acuzat că a luat 10.000 de euro de la administratorii unei firme care fusese controlată. În schimb ar fi promis că va interveni la poliţişti de la Economic, pentru muşamalizarea unor dosare. Ababei a recunoscut şi regretat fapta.

Pe 16 octombrie, atunci când a fost emis mandatul de arestare, magistraţii au ţinut cont de  funcţia deţinută de acesta la momentul săvârşirii infracţiunii, avea în subordine şase structuri, iar în lipsa superiorilor săi  ar fi putut conduce chiar Poliţia Capitalei.  „Având în vedere acest aspect se constată importanţa funcţiei deţinute de Roberto Ababei , respectiv aceea de director general adjunct, fapt pentru care persoana care deţine au asemenea post de conducere ar trebui să fie un model de cinste, moralitate, integritate şi loialitate faţă de instituţia pe care o reprezintă”, motiva judecătorul.