Motivare dosarul „Rompetrol”. Dinu Patriciu a fost interceptat legal. Faptele lui afectau siguranţa naţională

Interceptarea convorbirilor lui Dinu Patriciu în dosarul „Rompetrol” au avut bază legală, pentru că faptele comise de acesta afectau siguranţa naţională, instanţa civilă greşind când i-a dat despăgubiri pentru interceptări ilegale. Asta arată judecătorii Curţii de Apel Bucureşti în motivarea deciziei de condamnare.

Magistraţii au constatat, în urma analizei, că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită.

„Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată ... că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea instamţei, potrivit Mediafax.

În ce priveşte dosarul civil, judecătorii CAB au precizat că în 7 aprilie 2006, în timp ce se afla sub urmărire penală în dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru că i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, în perioada 2003-2004. Cererea a fost admisă prin sentinţa civilă din 11 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin respingerea apelului (cu opinie separată) şi irevocabilă prin decizia din 18 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală. Instanţa civilă a reţinut, în esenţă, existenţa „faptei” de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vieţii private, săvârşită „cu încălcarea art.3 din Legea 51/1991”.

„Dincolo de soluţia instanţei civile, care potrivit art. 28 Cod procedură penală nu poate avea niciun efect în faţa instanţei penale, Curtea observă că inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeaşi manieră de a-şi premedita apărările precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca şi în cazul Creanţei Libia”, se mai arată în documentul instanţei.

Judecători: „Interceptările au avut bază legală”

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu a avut bază legală, în condiţiile în care faptele comise de omul de afaceri în legătură cu Creanţa Libia şi cu procesul de privatizare şi postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetările au fost disjunse) sunt de natură a aduce atingere siguranţei naţionale a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea articolului 3 din Legea 51/1991.

Mai mult, judecătorii au arătat că baza legală a efectuării interceptărilor telefonice la data reţinută a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, „chiar în condiţiile în care instanţa de contencios european a reţinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, a fost validată, la acea dată, prin decizia Curţii Constituţionale nr.766/16.01.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, în sensul că măsurile de supraveghere în cazurile reglementate de Legea 51/1991 rămân supuse procedurii impuse de art. 13 din legea specială, care nu au fost abrogate implicit şi nici modificate”.

„Aşa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României nu poate fi privită de Curte ca un mijloc de probă nelegal obţinut cu consecinţa că proba nu poate fi folosită în procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor”, au mai notat judecătorii în motivare.

Instanţa a mai aprecizat că, prin interceptarea convorbirilor, „s-au constatat elemente de fapt care, în opinia Curţii, au fost de natură să confirme, o dată în plus, existenţa faptelor astfel cum rezultă, dincolo de orice îndoială, din toate celelalte probe administrate”.

„Aşa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei oferă o bază factuală puternică, având în vedere că detaliile operaţiunilor predeterminate, manipulative cu referire la preţul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzacţionare conţinute în comunicările purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflectă fidel în documentele puse la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti cu privire la tranzacţiile acţiunilor simbol RRC, în perioada infracţională reţinută”, se mai arată în motivarea judecătorilor.

Dosarul Rompetrol, nouă ani de tergiversări

Dosarul Rompetrol a fost deschis în martie 2005, când DIICOT  a declanşat cercetarea penală a lui Dinu Patriciu pentru delapidarea unei creanţe din străinătate recuperată de Rompetrol.
 
Potrivit anchetatorilor, în perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, administratorul Rompetrol SA şi-a  însuşit suma de 85 milioane de dolari, viraţi companiei petroliere de către Libia, în baza acordului EPSA. Acordul se referea la exploatarea zăcământului libian de la Murzuk şi prevedea că profitul va fi împărţit pe jumătate cu statul român, a cărui companie petrolieră îl descoperise.
 
Dinu Patriciu a încercat să piardă urmă banilor din Libia prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrului grupului Rompetrol. Patriciu, acuzat şi de manipularea Bursei În acelaşi dosar, Patriciu a fost acuzat că a  organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de Rompetrol Rafinare SA. Scopul  a fost influenţarea şi menţinerea unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare a acţiunilor. Patriciu i-a implicat în aceste manevre şi pe Sorin Roşca Stănescu şi lui Sorin Pantiş, cărora le-a dezvăluit termenii şi condiţiile în care urmează să se desfăşoare operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti.
 
La 8 septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, alături de Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Iulian Florin Aldea, Elena Cerasela Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Anghelache.

Dosarul, tergiversat  în justiţie

La 22 octombrie 2007, Tribunalul Bucureşti a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă, pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că procurorii ar fi încălcat mai multe proceduri în derularea anchetei.
Parchetul General a făcut recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis acţiunea şi a întors dosarul la Tribunal.
 
La 27 mai 2009, după trei ani de când dosarul a fost trimis în instanţă, magistraţii au trecut la judecarea pe fond a procesului.
 
După alţi trei ani, la 28 august 2012, Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe Dinu Patriciu şi ceilalţi inculpaţi.
Procurorii au făcut apel, iar în octombrie 2013  Curtea de Apel Bucureşti şi-a declinat competenţă în soluţionarea cauzei în favoarea Curţii Supreme, pentru că unul dintre inculpaţi, Sorin Roşca Stănescu, are funcţia de senator.
 
La 10 ianurie 2014, dosarul s-a întors la Curtea de Apel, după ce avocaţii inculpaţilor au cerut declinarea de la Instanţa Supremă. Aceştia au arătat că deşi Sorin Roşca Stănescu este senator, iar cazul ar trebui judecat la ICCJ potrivit legii, se încalcă alte normative judiciare ce ar determina judecarea la CAB.

Condamnările din dosarul „Rompetrol”

În acest caz, magistraţii l-au condamnat şi pe Sorin Pantiş, fostul ministru al Comunicaţiilor, la 2 ani de închisoare cu executare la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de opt luni.
 
Acesta se află deja în închisoare după ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, pe 8 august 2014, la 7 ani de închisoare în dosarul „ICA”.
 
Alexandru Bucşa (fost vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda) a fost condamnat de magistraţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa l-a condamnat pe acesta la 4 ani de închisoare cu suspendare, la care a adăugat 2 ani spor de pedeapsă.
 
Petrică Grama (fost director al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice) a primit doi ani şi patru luni de închisoare cu executare.
 
Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance), a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare.
 
Claudiu Simulescu (agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities) a fost condamnat de magistraţi la 4 ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul lui o pedeapsă de 3 ani de închisoare la care s-a adăugat un spor de un an.
 
Cerasela Rus (agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance) a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare.
 
Victor Eros (fost membtru al CNVM) a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.
 
Magistraţii au stabilit ca Paul Gabriel Miclaus (fost vicepreşedinte CNVM) să fie condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare.
 
Gabriela Victoria Anghelache (fost preşedinte CNVM) a primit 3 ani de închisoare cu suspendare, iar Irina Popovici a primit 3 ani de închisoare cu suspendare. Elena Albu (fosta şefă a Corpului de Control al CNVM) a fost achitată de magistraţi.
 
În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu, magistraţii au decis să închidă procesul pentru că a decedat.
 
Instanţa a mai decis să pună sechestru pe bunurile lui Bucşa, Grana şi compania Rompetrol până la suma de peste 58 de milioane de euro.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a fost audiat la Curtea de Apel în dosarul Rompetrol

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a fost audiat marţi, în calitate de martor, la Curtea de Apel (CAB) Bucureşti, în dosarul Rompetrol, în care omul de afaceri Dinu Patriciu este acuzat, printre altele, de spălare de bani şi delapidare.

Plângerile penale împotriva lui Dinu Patriciu vor fi clasate

Plângerile penale împotriva omului de afaceri Dinu Patriciu din două dosare, unul la DIICOT şi altul la Parchetul Tribunalului Bucureşti, vor fi clasate cu privire la acesta. În schimb, în cazul acuzaţiilor penale făcute de el, procedurile vor continua doar la cererea moştenitorilor.

Dinu Patriciu a murit. Cine a fost omul de afaceri şi cum a intrat în politică

Dinu Patriciu a murit marţi, la Londra, la vârsta de 64 de ani. Pe numele complet Dan Costache Patriciu, mogulul a fost un om de afaceri şi politician român, devenit miliardar de pe urma afacerilor din domeniul petrolier.