Moldova, în faţa unei noi inginerii financiare uriaşe

Străzi pustii la Chişinău în vremuri de epidemie

Un acord de împrumut semnat cu Federaţia Rusă, în valoare de 200 de milioane de euro, aprobat în grabă de Guvernul de la Chişinău, dar neratificat încă de Parlament, a aprins spiritele în societatea moldovenească.

În opinia experţilor economici, documentul conţine prevederi extrem de periculoase pentru Moldova, în măsură să prejudicieze considerabil securitatea economică a statului şi deschide porţile pentru corupţie la scară largă. Prin articolul 7 din acordul de credit, „orice datorie restantă a oricărei entităţi din Republica Moldova către Guvernul rus sau instituţii ale Guvernului rus, unde există acordul părţii moldoveneşti, devine automat parte a acestui contract”. Altfel spus, Republica Moldova se angajează să preia datoriile unor companii moldoveneşti (inclusiv cu capital rusesc) care au luat împrumuturi de la bănci ruseşti în coordonare cu partea moldovenească.

Rusia controlează economic Moldova

Asta în condiţiile în care oameni de afaceri ruşi controlează sectoare întregi ale economiei moldoveneşti – de la resurse energetice, la mass media, transport şi industria alimentară. Presa de la Chişinău a remarcat că, în mandatul de preşedinte al lui Igor Dodon, a pătruns adânc, cu afaceri în Moldova, Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei - cel despre care jurnaliştii români de investigaţie scriau, în 2019, că ar sponsoriza fundaţia soţiei preşedintelui moldovean Igor Dodon. În plus, aproape toate fabricile de vin şi coniac din Moldova sunt controlate de oameni de afaceri ruşi, iar majoritatea companiilor din regiunea separatistă transnistreană sunt conectate nu la sistemul bancar al Republicii Moldova, ci la cel al Federaţiei Ruse.

„Creditul suveran” rusesc – cum l-a numit premierul moldovean Ion Chicu – urmează a fi oferit pe o perioadă de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 2% anual. „Condiţiile, la situaţia de astăzi, reieşind din ceea ce se întâmplă, consider că sunt acceptabile pentru Moldova”, a menţionat premierul Chicu.

Diverse pericole 

Opoziţia pro-europeană sună alarma şi cheamă deputaţii din PDM, care asistă socialiştii la guvernare din noiembrie 2019, să nu voteze ratificarea acordului de credit în redacţia actuală. „Ce are acest împrumut pentru care statul semnează cu nişte împrumuturi private? Aceasta înseamnă că statul emite un fel de garanţii pentru întreprinderi private, iar noi, cetăţenii, urmează să rambursăm această datorie, dacă aceşti debitori, care nu ştim cine sunt, nu rambursează la timp aceste datorii către băncile ruseşti. Autorităţile pot elibera aceste garanţii într-un mod netransparent şi abuziv, pentru că legea nu reglementează asemenea situaţii”, a atenţionat liderul PAS, Maia Sandu. „Ne adresăm tuturor deputaţilor, dar în special celor din PDM, să se gândească la consecinţele pe care le poate genera acest acord. Noi avem nevoie de bani, dar nu trebuie să deschidem portiţe pentru abuzurile la care se dedă guvernarea socialistă. Cerem Guvernului să revină asupra acordului şi să elimine prevederile care lasă loc pentru abuzuri”, a menţionat, la rândul său, deputatul PAS, Igor Grosu.

Fostul ministru al Finanţelor, Natalia Gavriliţă, a mai identificat un pericol în acordul semnat cu ruşii: „Chiar dacă autorităţile spun că acest împrumut e sprijin pentru buget, acordul prevede că banii nu vor fi transferaţi la Banca Naţională, aşa cum e regula, ci la o bancă pe care o va stabili Guvernul după semnare. De ce banii destinaţi bugetului ajung în altă parte decât pe contul Ministerului Finanţelor? Despre ce bancă este vorba şi ce are aceasta cu banii statului?”, se întreabă Gavriliţă.

„Ultima dată când Rusia a oferit un credit Republicii Moldova (pentru achitarea penalităţilor la datorii), Chişinăul a pierdut controlul statului asupra reţelei interne de gaze naturale. S-a întâmplat în anii 1994-96. Atunci, Rusia a preluat, în contul datoriilor create, pachetul de control (51% plus un alt pachet transmis administraţiei separatiste de la Tiraspol) la compania MoldovaGaz”, a atenţionat deputatul PPDA, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova la Washington.

Andrei Năstase: "A venit momentul adevărului!"

Dacă va fi ratificat de Parlament, împrumutul rusesc ar urma să ajungă în Moldova în două tranşe. Prima - 100 de milioane de euro - în 30 de zile din data ratificării, iar a doua – încă 100 de milioane de euro - până la 31 octombrie 2020, adică în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Deocamdată rămâne incertă distribuţia voturilor deputaţilor în cazul ratificării acordului de credit. Deputatul independent Alexandr Oleinic susţine că „creditul rusesc este excelent” şi a spus că nu înţelege „de unde atâta ostilitate faţă de Rusia”. Pe de altă parte, democraţii, care le asigură socialiştilor majoritatea în Parlament, au solicitat explicaţii Ministerului Justiţiei, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a litigiilor între cele două părţi. De asemenea, Ministerului Finanţelor i s-a solicitat să prezinte o informaţie despre existenţa unor datorii sau împrumuturi garantate de stat către Federaţia Rusă, dar şi informaţii privind procedura şi modalitatea de oferire a unor astfel de eventuale garanţii de către Republica Moldova.

Liderul PPDA, Andrei Năstase, le-a cerut celor care controlează puterea să nu pună la încercare răbdarea oamenilor şi să nu profite de pandemie şi de imposibilitatea ieşirii masive în stradă: „Vom ieşi în stradă şi pe timp de ciumă, dacă va fi cazul. Mă adresez deputaţilor din Parlament, mai ales celor ce-şi zic democraţi şi proeuropeni - a venit momentul adevărului! Demonstraţi că nu sunteţi ostaticii nimănui, nici măcar ai propriilor voastre frici de dosare penale reale sau imaginare”, a menţionat Năstase.

Dodon şantajează PDM

Pe fundalul acestui „război al nervilor”, preşedintele Igor Dodon a recurs la un instrument pe care l-a mai folosit odată în raport cu democraţii şovăielnici – instrument care i-a adus în subordine o majoritate parlamentară docilă. El le-a sugerat celor din PDM că ar fi dispus să provoace alegeri parlamentare anticipate şi că acestea ar putea avea loc concomitent cu cele prezidenţiale din toamnă – un scenariu considerat fatal pentru PDM pe fundalul rupturilor interne şi al discreditării prin mariajul politic cu PSRM.

În legătură cu acest mod de a exercita presiuni asupra PDM, juristul PAS Sergiu Litvinenco constată că Dodon „joacă poker”. Potrivit lui, la modul practic, dizolvarea actualului Parlament, până la alegerile prezidenţiale, nu mai poate avea loc, iar organizarea alegerilor parlamentare anticipate concomitent cu alegerile prezidenţiale nu este posibilă: „Teoretic şi ipotetic, Parlamentul încă poate fi dizolvat. La modul practic este aproape imposibil. Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă până la 9 mai 2020 Guvernul actual este demis sau îşi dă demisia. Tot până la 9 mai 2020, noul candidat la funcţia de prim-ministru trebuie să vină deja în Parlament cu prima solicitare de învestire. Dacă până la 9 mai 2020 aceste lucruri nu se întâmplă, dizolvarea Parlamentului nu mai este posibilă până la alegerile prezidenţiale din acest an”, susţine Litvinenco.

Deputaţii din „Grupul Pro-Moldova” (desprins de PDM) susţin că au mai multe întrebări în privinţa acordului de împrumut cu Rusia şi că vor vota sau nu ratificarea în funcţie de răspunsurile pe care le vor primi. Liderul acestui grup, Andrian Candu, a sesizat că o altă prevedere a acordului moldo-rus de creditare accentuează importanţa participării companiilor ruseşti la achiziţii publice în Republica Moldova. „Se urmăreşte facilitarea câştigării proiectelor investiţionale (bunăoară la reconstrucţia drumurilor) de către companii ruseşti - dacă vorbim despre acest acord de credit, care este unul electoral şi banii vor merge în infrastructură. Acele companii ruseşti să câştige proiectele investiţionale (eventual în parteneriat cu companii moldoveneşti), iar banii să ajungă înapoi în Rusia”, a explicat Candu.

Moldovenii se pot alege din nou doar cu gaura covrigului

Experţii economici au ajuns la aceeaşi concluzie şi atenţionează că Moldova s-ar putea alege doar cu obligaţia rambursării creditului, cu tot cu dobândă. Iată prevederea din acord care ar putea genera această situaţie: „Partea moldovenească, în interesele extinderii relaţiilor comercial-economice dintre cele două ţări, va depune eforturi, orientate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul companiilor ruseşti. În aceste scopuri, companiilor ruseşti le va fi asigurat accesul pentru participarea în procedurile de achiziţie a bunurilor şi serviciilor în bază de concurs, desfăşurate în Republica Moldova, în baza unui regim nu mai puţin favorabil decât regimul de care beneficiază companiile moldoveneşti sau alte companii.”

Deşi spitalele din Moldova arată jalnic, iar medicii luptă cu pandemia în lipsa echipamentelor corespunzătoare de protecţie (25% din cei infectaţi sunt medici), creditul rusesc a fost contractat pentru reabilitarea drumurilor (2020 este an electoral) - un proiect anunţat de Igor Dodon la finele anului trecut, după învestirea Guvernului Chicu. Atunci el a promis că va transforma Moldova în şantier. „Dodon şi-a tras un credit pentru următoarea perioadă electorală”, a menţionat expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţa. Iar expertul economic Dumitru Budianschi a atenţionat că creditul rusesc este unul dăunător: „Banii vor fi întorşi de cetăţenii Republicii Moldova, dar profitul şi beneficiile vor fi culese de nişte companii controlate politic din Federaţia Rusă şi Republica Moldova.” 

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle