Moartea lui Răzvan Ciobanu şi fenomenul drogurilor: consumator vs. traficant; droguri uşoare vs. periculoase

Accidentul tragic al creatorului de modă, Răzvan Ciobanu, a readus în discuţie problema consumului de droguri şi a măsurilor necesare de a combate acest fenomen. Chiar şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu s-a implicat în această dezbatere, susţinând că este nevoie de o lege mai dură. Pe de altă parte, experţii susţin că cel mai eficient mod de a răspunde la problema drogurilor este o decriminalizare a consumului.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că problema consumului de stupefiante trebuie abordată cu raţiune şi curaj şi că este necesară demararea discuţiilor pe acest subiect cu autorităţile, cu ONG-urile şi cu directorii de şcoli. 

„Dorim să avem alături de noi în această cruciadă pe reprezentanţii bisericii, de orice confesiune ar fi ei, şi marile companii româneşti sau străine care au programe consistente de responsabilitate socială. Vrem ca şcolile copiilor noştri să fie izvoare de ştiinţă şi educaţie, nu mici Woodstock-uri prin care joint-urile să treacă din mână în mână în pauze. Patroni de cluburi şi discoteci, nu mai închideţi ochii la consumul de droguri sau excese alcoolice! Unii dintre tinerii care cad sub mesele clubului vostru ar putea fi chiar copiii voştri! Vrem, ca părinţi responsabili, să le asigurăm tinerilor un mediu curat şi sănătos de dezvoltare, nu unul care să pună bazele promiscuităţii de mai târziu şi ale eşecului ca adulţi", a scris Călin Popescu Tăriceanu.

Poliţia Română a anunţat vineri că peste 350 de persoane au fost legitimate şi controlate de poliţişti în cadrul unei acţiuni privind combaterea traficului şi consumului de droguri în Vama Veche. „În ultimele zile, au fost legitimate şi controlate 357 de persoane şi au fost constatate 26 de infracţiuni, dintre care una privind traficul de droguri de risc şi 25 privind deţinerea, fără drept, de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu”, au transmis autorităţile.

33 de dosare penale au fost întocmite de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Constanţa, în ultima săptămână, în urma unor acţiuni pentru prevenirea şi combaterea consumului şi traficului de droguri de risc şi mare risc

Proiect care ar mări pedepsele pentru traficanţi este depus la Senat

Deputatul USR Lavinia Cosma a anunţat luna trecută că a înregistrat la Senat un proiect de lege care vizează modificarea şi completarea Legii 143/2000, republicată, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În prezent, dacă o persoană este prinsă că efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse care pot avea efecte psihoactive riscă sactiunea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Deputatul USR propune că pedeapsa să fie majorată la minim 2 ani şi cel mult 7 ani de detenţie, iar legea să nu le mai permită să scape cu o simplă amendă.

„Principala modificare legislativă se referă la incriminarea acestor, aşa-zise, etnobotanice, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. În momentul de faţă, aceste substanţe cu care ne confruntăm se bucurau, între ghilimele, de un vid legislativ. Îi prindeau pe dealeri şi nu aveau mare lucru ce să le facă, nu aveam o prevedere legală”, a declarat Cosma.

„Instituţiile de învăţământ din România se confruntă în momentul de faţă cu o foarte mare problemă şi anume consumul de droguri şi de etnobotanice. Nevoia de a-şi procura doza zilnică, îi determină pe unii tineri să-şi vândă bunurile personale, ale părinţilor, prietenilor sau efectiv să predea aceste bunuri dealerului stradal contra unei doze sau să-şi amaneteze bunuri personale sau ale rudelor pentru a obţine banii necesari. Totodată, unii consumatori ajung în starea de a comite infracţiuni de felul tâlhăriilor sau furturilor, în vederea obţinerii banilor necesari pentru doza zilnică.

Substanţele comercializate de către traficanţii de droguri şi de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie un real pericol pentru persoanele care consumă astfel de substanţe, provocând dependenţă. Pericolul constă în faptul că aceste substanţe sunt asemănătoare drogurilor de mare risc, însă la un preţ mult mai accesibil pentru consumatori şi mult mai uşor de procurat pentru dealeri”, a completat Lavinia Cosma.

Tot ceea ce a reuşit războiul împotriva drogurilor a fost să menţină consumul constant şi să ducă costurile la miliarde de dolari. Este definiţia nebuniei, să faci acelaşi lucru şi să te aştepţi la rezultate diferite. Radu Nechita,  economist

Când există cerere, interdicţia nu funcţionează

Lupta împotriva drogurilor nu este un fenomen nou, iar economiştii care au studiat modul în care statele au purtat şi pierdut acest război, susţin că de vină este faptul că am devenit captivii unei ideologii. Este vorba de ideologia care vede în consumul de droguri o problemă a cărei soluţie constă doar în a face uz doar de „măciuca statului”, rezultatul fiind una din marile crime ale secolului. „În primul rând interdicţia a ceva nu funţionează când există cerere. Statele Unite au încercat acest lucru în timpul prohibiţiei la alcool şi l-au avut ca rezultat pe Al Capone. Au uitat acest lucru, şi au încercat acelaşi lucru cu consumul de droguri iar ca rezultat l-au avut pe Escobar. Se pare că nu învăţam din greşeli. Întrebarea retorică este cât de represivă am dori să fie societatea astfel încât să se reuşească eradicarea consumului de droguri, dacă acest fenomen există inclusiv în închisorile de maximă securitate? Lupta împotriva drogurilor nu se duce prin măsurile punitive, ale sistemului penal. Soluţiile există de mai multă vreme, depenalizarea consumului, abordarea problemei ca una de sănătate publică”, susţine economistul Radu Nechita.

Acesta a subliniat costurile ascunse enorme pe care acest „război împotriva drogurilor” le presupune, şi pe care refuzăm să le vedem. „Dincolo de costurile monetare, vorbim de costurile morale (judecători, poliţişti corupţi), costuri politice (libertăţi civile pierdute pe seama luptei antidrog) şi vorbim de costurile umane – destine frânte pentru că tineri la 14 ani au fost prinşi fumând un joint. Este una din marile crime ale secolului XX”.

Consumul de droguri este un fenomen de sănătate publică

Medicul Adrian Abagiu de la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală susţine că în cele două state europene în care a fost dezincriminată posesia, respectiv Olanda şi Portugalia, specialiştii au reuşit să controleze fenomenul de sănătate publică iar incidenţa HIV/SIDA sau a hepatitei să scadă considerabil. „Portugalia a luat decizia de a dezincrimina posesia în anul 2000. Acolo, dacă poliţia te prinde pe stradă, cântăreşte ce cantitate de drog ai asupra ta. Dacă acea cantitate se încadrează în limita stabilită de lege pentru fiecare drog în parte, îţi dă punga înapoi şi te lasă să pleci. Dacă acea cantitate depăşeşte limita prevăzută de lege, se face dosar penal şi eşti arestat”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Adrian Abagiu. 

Potrivit acestuia, deşi au existat temeri, de când s-a introdus această măsură, efectele dezincriminalizării consumului de droguri au fost evidente. „În anul 2000, când au dezincriminat consumul de droguri în Portugalia, toţi au spus că se va umple ţara de consumatori de droguri, ceea ce nu este adevărat. Din 2002, incidenţa de 70% în cazurile de infecţie cu HIV a scăzut în patru ani la sub 30%”, a completat specialistul.