Kövesi atacă Ministerul Finanţelor: Dacă nu se descurcă să confişte averile corupţilor, să predea această atribuţie. Ce spune ANAF

Atac dur al procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi la adresa ANAF. Aceasta este nemulţumită de activitatea ANAF şi a susţinut, joi seara, că dacă Ministerul de Finanţe „nu se descurcă” cu executarea bunurilor sechestrate, atunci ar fi mai bine să predea această atribuţie unei instituţii care vrea să facă acest lucru. „Trebuie să existe un moment 0 în care statul să înceapă să execute sume şi să încaseze aceşti bani la bugetul de stat”.

UPDATE Valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este de 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, cum a comunicat procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, sumă din care peste jumătate oricum nu poate fi recuperată, transmite ANAF ca răspuns la declaraţiile făcute, joi seara, Kovesi.

„Este inadmisibil să depunem un aşa de mare efort instituţional, dispunem confiscarea sumelor, după care nu se întâmplă nimic”, a subliniat procurul-şef al DNA, joi seara, la Digi24.  

Kovesi a amintit că nu DNA este instituţia care trebuie să verse în bugetul de stat banii prejudiciaţi din dosarele în care s-au obţinut hotărâri executoreşti.

„Noi atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare”, a menţionat şefa DNA, amintind cu această ocazie că doar în dosarele DNA suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro.

„Sper că lucrurile se vor mişca, pentru că şi în acest an, până în acest moment, noi am indisponibilizat valori şi bunuri în cuantum de aproape 190 de milioane de euro. Cu siguranţă avem foarte multe hotărâri judecătoreşti de condamnare, avem peste 660 de persoane condamnate doar în acest an, iar judecătorii au dispus şi acolo confiscarea unor bunuri şi valori. Aceste sume se tot adună. Trebuie să existe un moment 0 în care statul să înceapă să execute sume şi să încaseze aceşti bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă cu acest lucru, atunci poate să dea această atribuţie instituţiilor din sistemul judiciar, la Ministerul Justiţiei, sau la alţii care vor să facă acest lucru”, a atras atenţia Kovesi.

„Este inadmisibil să depunem un aşa de mare efort instituţional, dispunem confiscarea sumelor, după care nu se întâmplă nimic”, a subliniat procurul-şef al DNA. 

ANAF: jumătate sunt nerecuperabile

Jumătate din prejudiciile provenite din dosarele DNA reprezintă suma aferentă cazului ICA, "un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă şi de celeritatea cu care alte instituţii ale statului îşi îndeplinesc obligaţiile", se arată într-un comunicat al ANAF.

Instituţia precizează că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile.

Astfel, pentru 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 milioane lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /ieşire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal.

Pentru 693 de sentinţe/hotărâri judecătoreşti cu prejudicii de 433,1 milioane lei ( 21,8%) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.

Totodată, pentru 12 sentinţe/hotărâri cu prejudicii de 33 milioane lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa legii insolvenţei, modificată anul trecut.

Pe de altă parte, ANAF atrage atenţia că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este "extrem de mare", astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.

Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activităţile desfăşurate pentru pregătirea şi susţinerea dosarelor de insolvenţă. În cursul anului trecut, ANAF a prelucrat 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde lei creanţe înscrise la masa credală, iar la finele anului gestiona 53.675 de contribuabili în insolvenţă, cu creanţe fiscale de 47,31 miliarde lei.

„DNA se bazează pe cetăţeni, nu pe SRI“

„Pentru mine şi pentru colegii mei este extrem de greu să explicăm, cel puţin din punct de vedere juridic, cum de se întâmplă în continuare aceste lucruri. Spre exemplu, dacă vorbim de administraţia publică locală, în aproape jumătate din judeţele României am avut primari de reşedinţă de judeţ sau preşedinţi de consilii judeţene care în ultimii doi ani au fost investigaţi, învinuiţi, trimişi în judecată, unii dintre ei chiar condamnaţi. Cu toate acestea constatăm că infracţiunile se comit în continuare”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

„Este foarte important ca toţi românii să conştientizeze că acest lucru şi în special conducătorii din instituţii mă aştept să ia poziţie cu privire la acest lucru. Nu cred că DNA va rezolva corupţia din România, dar cred cu convingere că această luptă pe care DNA o duce pentru a combate corupţia trebuie dublată de măsuri preventive”, a mai spus şefa DNA.

Întrebată ce părere are despre faptul că mai multe voci susţin că foarte multe dintre sesizările către DNA din din partea SRI, Kovesi a spus: „Sper să-i dezamăgesc pe cei ce susţin acest lucru şi nu că aşa vreau eu, ci pentru că aşa ne arată statistica. Din 4.200 de dosare înregistrate la DNA, 24 de dosare au fost deschise în acest an ca urmare a sesizărilor venite de la SRI, 204 dosare au fost deschise ca urmare a sesizărilor venite de la structurile de informaţii şi celelalte structuri ale MAI. Deci de zece ori mai mult am primit de la MAI decât am primit de la SRI. Pe ce ne bazăm? Ne bazăm pe cetăţeni.

Peste 87% din dosarele deschise în DNA în acest an sunt ca urmare a sesizărilor venite de la persoane fizice şi juridice. Nu în ultimul rând, ne bazăm pe instituţii ale statului care au atribuţii de control. Sunt în jur de 500 de dosare care au fost deschise ca urmare a sesizărilor venite de la diverse instituţii care au atribuţii de control: ANAF, Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, Curtea de Conturi.

„Cred că multe persoane mă consideră simpatică“
Referitor la eticheta primită din partea publicaţiior străine, cum că ar fi „cea mai de temut femeie din România“, şefa DNA a preferat să se caracterizeze mai degrabă o persoană „simpatică“. „Cred că sunt foarte multe persoane care mă apreciază şi care unele mă consideră chiar simpatică câteodată şi nu se tem de mine. Probabil cei care comit fapte penale creează această percepţie (n.r. - că aş fi de temut ), cred că sunt un om normal, sunt serios când trebuie şi glumesc când putem să glumim”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

Despre dosarul lui Oprescu: „Nu este un dosar extraordinar de complex”                                 Procurorul-şef al DNA a abordat, în cadrul emisiunii, şi problema dosarului în care primarul capitalei, Sorin Oprescu, este cercetat pentru fapte de corupţie, menţionând că nu este unul complex şi că urmărirea penală pentru o parte dintre infracţiuni ar putea fi finalizată rapid.

"Din punct de vedere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este un dosar extraordinar de complex sau un dosar care să nu poată fi gestionat de procurorul de caz. Este un dosar în care sunt fapte clasice de corupţie. Procurorul de cazare are suficientă experienţă în a investiga acest gen de infracţiuni. Cred că urmărirea penală pentru anumite infracţiuni va fi finalizată cât de repede, în funcţie de cum poate fi administrat probatoriul”, a declarat Kovesi.

Şefa DNA a infirmat şi zvonurile apărute în presă referitoare la persoana de la care Sorin Oprescu a primit mita în valoare de 25.000 de euro, conform cărora aceasta ar fi scăpat de anchetă. 

"Are şi ea calitate de suspect. S-a dispus măsura preventivă faţă de ea. Este în arest la domiciliu. Deci nu a fost aşa cum s-a speculat în presă, că o persoană care a făcut un denunţ a şi scăpat. Nu a scăpat. A colaborat cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a beneficia de prevederile legale care îi dau acest drept de a-şi reduce pedeapsa în cazul în care colaborează, dar este suspect în această activitate. Uurmărirea penală s-a desfăşurat relativ repede, din martie, până la momentul la care s-a intervenit şi s-a dispus această măsură preventivă", a adăugat Laura-Codruţa Kovesi.

„Nu voi candida la niciun fel de funcţie politică”                                                                                Kovesi a mai afirmat că a luat o decizie în privinţa viitorului profesional. Procurorul-şef DNA a ales să rămână în sistemul judiciar şi a refuzat ideea urmăririi unei funcţii politice sau publice.

"Am luat o decizie în ceea ce priveşte viitorul meu profesional şi dacă doresc sau dacă nu doresc un mandat, dar această decizie nu vreau să o fac publică în acest moment. Ceea ce pot să confirm în acest moment este că nu voi candida la niciun fel de funcţie politică sau în administraţia publică, voi rămâne în sistemul judiciar şi, dacă doresc să-mi continui mandatul la Direcţia Naţională Anticorupţie, am să anunţ atunci când va expira acest mandat", a spus Kovesi în cadrul emisiunii.

„Nu este normal, dacă o instituţie publică a fost fraudată, să nu se constituie parte civilă”     Întrebată ce părere are despre faptul că Complexul Energetic(CE) Oltenia nu s-a constituit parte civilă în dosarul în care Victor Ponta şi Laurenţiu-Dan Ciurel, preşedintele CE Oltenia, au fost trimişi în judecată, Kovesi a precizat că nu este normală această situaţie.

"Procurorul de caz şi-a îndeplinit obligaţia de a întreba dacă se constituie parte civilă sau nu . Nu e primul dosar în care o instituţie publică este condusă de însăşi persoana trimisă în judecată în calitate de inculpat şi avemaceastă problema că instituţia respectivă nu se constituie parte civilă în dosar. Obligaţia noastră este să întrebăm. Spre deosebire de magistraţi, care la momentul trimiterii în judecată, sunt suspendaţi din funcţe, şi nu îşi mai pot exercita atribuţiile, cred că aceeaşi regulă ar trebui aplicată şi celorlalţi funcţionari din instituţiile publice. Nu este normal, dacă sunt suspiciuni că o instituţie publică a fost fraudată, acea instituţie publică să nu participe în calitate de parte civilă în procesul penal.(...) Statul ar putea fi prejudiciat printr-o astfel de inactivitate, în acest caz”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Alte declaraţii:

- Am luat o decizie privind viitorul meu profesional. Dacă doresc sau nu un nou mandat la DNA, pot să vă confirm că nu voi candida la niciun fel de funcţie politică sau în administraţia publică. Rămân în sistemul judiciar.

- Nu am să intru în politică şi nu am să candidez pentru preşedinţie sau altă funcţie.

- Nu am primit niciodată telefon de la politicieni. [...] Nu cred că îşi permite nimeni să aibă discuţii cu mine şi cu procurorii DNA despre dosare pe care le investigăm. Cred că nici nu a fost nevoie să îi spun vreunui politician: „Nu mă suna că mă suni degeaba“.