Disensiunile au apărut chiar din timpul Primului Război Mondial. Motivul principal fiind acela că Regele Ferdinand, respectând interesul şi voinţa statului pe care îl reprezenta la acel moment, a trecut peste legăturile de sânge şi a intrat în conflict împotriva Germaniei.
 
Cum a ajuns o parte a casei de Hohenzollern-Sigmaringen să guverneze România

În 1866 guvernul României a cerut prinţului Karl Anton, şeful casei Hohenzollern-Sigmaringen, de  ca al doilea fiu al său, Carol să devină principe al tânărului stat român. Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului României. La început relaţiile între casa din care principele provenea şi acesta au fost extreme de bune. Pe acest fond Carol I a devenit o garanţie pentru investitorii germani ai vremii.

Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică Măriuca a decedat al numai 4 ani de scarlatină. Pentru ca dinastia regală românească să îşi păstreze apartenenţa la Hohenzollerni, Carol I a apelat la casa din care provenea pentru a găsi un succesor.

Potrivit succesiunii din interiorul casei, pe tronul românesc trebuia să urce Leopold, fratele mai mare al lui Carol I, însă acesta a renunţat în favoarea fiilor săi – în ordine Wilhelm, Ferdinand, Karol Anton. În 1886 printr-o scrisoare oficială, Wilhelm renunţa la drepturile succesorale, tronul României revenind lui Ferdinand.

Stricarea relaţiilor

Primul Război Mondial şi moartea regelui Carol I, cel care amenţinut bunele relaţii dintre  regalitatea românească şi casa din care regii proveneau, avea să ducă la alterarea acestei legături.

Chiar dacă prima mare conflagraţie mondială începuse şi chiar dacă regele Carol I dorea ca România să intre în război de partea Germaniei, ţara nostră a rămas neutră până în 1916.

În 1914, Carol I moare, iar coroana revine lui Ferdinand, care căsătorit cu o descendentă a monarhiei britanice, Regina Maria, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, decide intrarea în război împotriva Imperiului German, condus de Împăratul Wilhem al II-lea şi  împotriva familiei sale, condusă la acel moment de fratele său mai mare Wilhelm, cel care renunţase la drepturile succesorale.

Drept urmare, regele Ferdinand a fost exclus din casa de Hohenzollern împreună cu toţi urmaşii săi. Ulterior s-a revenit asupra deciziei şi urmaşii regelui Mihai I au recăpătat titlul de Hohenzollern-Sigmaringen.

Alte cazuri de monarhi care şi-au renegat originile


Hotărârea luată de Majestatea Sa Regele Mihai în momentul în care se împlinesc 175 de ani de când Carol de Hohenzollern a depus jurământul ca principe de a renunţa  la numele de "Hohenzollern-Sigmaringen" nu este una singulară. De-a lungul vremii au mai existat monarhi care şi-au renegat originile.

Un caz celebru este cel al regelui britanic George al V-lea, care ,în 1917, renunţă la titlul de Saxe-Coburg şi Gotha, moştenit de la prinţul consort al Reginei Victoria, Albert, şi îl schimbă în englezescul Windsor.

Citiţi mai multe despre cum au trăit românii în perioada regalităţii pe forbes.ro: http://www.forbes.ro/Cum-au-trait-romanii-in-timpul-regalitatii_0_1265.html