Generalul Degeratu nu crede în ajutorul Ungariei, Bulgariei şi al Greciei în cazul unui atac al Rusiei asupra României

Invitat la Adevărul Live, generalul Constantin Degeratu a vorbit despre lipsa unui plan al ţărilor NATO în faţa unei presupuse agresiuni a Rusiei asupra României. În plus, generalul a ridicat mai multe semne de întrebare asupra celor trei ţări care ar trebui să intervină primele în cazul în care România ar fi atacată. „Atâta timp cât este o incapacitate de apărare, este percepută ca o invitaţie, chiar una insistentă“.

Generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major al Armatei şi consilier prezidenţial pe probleme de securitate, a vorbit la Adevărul Live despre problemele cu care s-ar confrunta România în cazul unei agresiuni din partea Federaţiei Ruse. Generalul a dat şi exemplu situaţiei din Ucraina, acolo unde NATO nu a avut nicio reacţie.

„Noi, comunitatea euro-atlantică, nu ne-am pregătit pentru o astfel de situaţie, deşi, la nivel mental, a fost luată în calcul. Iniţiatorul, Rusia, acţionează după manualul crizelor în Ucraina. Partea cealaltă, euro-atlantică, încalcă toate regulile din propriul manual. Este clar că nu am făcut ce trebuie la momentul potrivit şi, odată pierdută o oportunitate, costurile sunt mai mari şi decizia pentru o acţiune este tot mai dificilă. NATO nu ar vrea o confruntare cu Rusia. Dar ar putea desfăşura forţe aproape de zona de conflict, fără a interacţiona cu frontul, pentru a bloca Rusia. Iar la rândul ei, Rusia nu vrea un conflict cu NATO“, consideră Constantin Degeratu.

Cred că Grecia ar lipsi la vot şi astfel nu va fi unanimitate

Fostul şef al Statului Major al Armatei explică şi situaţia în care România ar fi atacată de Federaţia Rusă şi cum funcţionează articolul 5 al Alianţei.

„NATO înseamnă fiecare ţară membră, nu doar SUA. Iar când vorbim de apărare colectivă, vorbim prima dată de ţara atacată şi de capacitatea ei de a face faţă unui prim atac, unor ameninţări. Acesta este primul NATO. Al doilea NATO înseamnă statele membre din zona respectivă, care trebuie să acţioneze conform articolului 5 cu care trebuie să existe planuri de exerciţii şi exerciţii în derulare. Iar în situaţia noastră este limpede care sunt aceste state: Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Albania şi Grecia. Turcia are un alt rol, nu intră în această categorie. Are o altă misiune. Momentul trei îl reprezintă alte forţe NATO aflate mai la distanţă. Adică partenerul strategic, Germania, Franţa şi altele, în funcţie de plan“, a detaliat generalul Degeratu.

Să privim însă punctul doi: Ungaria, Bulgaria, Grecia. Ştim situaţia Ungariei, care este deja sub sancţiuni americane din punct de vedere politic şi aflată într-o stare de colaborare cu Rusia. Capacităţile Ungariei sunt cam apropiate de ale noastre. Poate un pic mai bine la aviaţie, dar cam ca noi: aproape de zero. Bulgaria este într-o stare de apărare asemănătoare României, adică tot undeva aproape de zero. Politic, Bulgaria se mişcă mai greu decât România, dar cam tot pe-acolo. Grecia avea o capacitate militară, dar până la criza financiară. Capacitatea militară nu este dată doar de cantitatea de arme pe care le are şi de numărul de soldaţi, ci şi ce sunt în stare ei să facă. Ori din 2008, armata Greciei este şi ea într-o cădere liberă din punct de vedere al capacităţii doar citind bugetele. Iar Grecia are o stare de spirit pro rusească istorică. Cred că Grecia ar lipsi de la vot, pentru că e nevoie de unanimitate.

Incapacitatea de apărare este privită ca o invitaţie

„Linia întâi a NATO este: ţările nordice, ţările baltice, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria şi Turcia. Deocamadată, dacă s-ar întâmpina rezistenţă, nu ca în Crimeea, unde nu s-au tras prea multe focuri sau în estul Ucrainei, unde se acţionează cu mâinile altora, Federaţia Rusă nu va acţiona. Dar atâta timp cât este o incapacitate de apărare, este percepută ca o invitaţie, chiar una insistentă“, a mai spus generalul Constantin Degeratu..

Ucraina ar trebui să se adreseze imediat Consiliului de Securitate prin care să spună că este agresată şi să ceară ajutor

Ucraina se pregăteşte să introducă starea de urgenţă în estul Ucrainei şi să declare Rusia ca stat agresor. Generalul Degeratu crede că pasul următor va fi sesizarea Consiliului de Securitate.

„Realitatea este că în Ucraina ne aflăm într-o stare de război de aproape un an de zile, iar acest lucru a fost, într-o oarecare măsură, la nivel declarativ în cadrul summitului NATO, iar sancţiunile pe care Uniunea Europeană le-a impus par să indice acelaşi lucru: considerarea Rusiei ca agresor în această situaţie.

Este vorba despre intrarea într-o stare de apărare a teritoriului în faţa unei invazii, indiferent de forma acesteia. În mod normal, după intrarea în stare de urgenţă, Ucraina ar trebui să se adreseze imediat Consiliului de Securitate prin care să spună că este agresată şi să ceară ajutor. Numai că Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate şi ar putea bloca un eventual ajutor prin dreptul său de veto. Asta înseamnă că Ucraina este îndreptăţită să-şi apăre teritoriul. Există însă un precedent juridic, United for Peace din Coreea, când, având în vedere blocajul din Consiliul de Securitate, s-a supus la vot în cadrul Adunării Generale ca în acest caz să îi fie transferat spre soluţionare“, a mai spus Degeratu.

Un obiectiv îl reprezintă gurile Dunării. Nu pare să mai fie posibilă o soluţionare paşnică

Generalul Constantin Degeratu crede că forţele NATO ar putea ajunge în Ucraina doar pentru a bloca Rusia. „Având în vedere că Ucraina are un parteneriat cu NATO, are dreptul să ceară reuniunea Consiliului NATO pentru consultări prin care se va stabili starea de fapt şi măsurile ce ar trebui luate. NATO ar putea lua parte la acest proces de apărare al Ucrainei“, a explicat fostul şef al Statului Major al Armatei.

Generalul consideră că Putin nu mai poate da înapoi şi că îşi doreşte al doilea pilon geostrategic al Mării Negre. „Nimeni nu ştie exact care sunt planurile lui Putin, la ora actuală nu se ştie exact ce vrea. Impresia mea e că Vladimir Putin nu mai poate da înapoi. Se pare că s-a intrat într-un cerc vicios care se autoalimentază, iar Rusia nu se va opri până nu şi-ar atinge un obiectiv, măcar un obiectiv. Pare că acest motiv ar putea fi măcar ajungerea la gurile Dunării, adică luarea în stăpânire a unui al doilea pilon geostrategic al Mării Negre, după Crimeea. Nu pare să mai fie posibilă o soluţionare paşnică“, a mai spus Degeratu.