FOTO Care sunt condiţiile de muncă ale magistraţilor din România, în oglindă cu cele din Africa

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România (Foto: FJR)

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a dat  publicităţii un colaj foto care compară imagini din unele instanţe şi pachete, în oglindă cu sedii ale unor instanţe din Siria (după bombardamente armate) sau Africa, inclusiv Republica Centrafricană, statul cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din lume.

„Un stat fără o justiţie autentică şi fără condiţii minime pentru ca magistraţii să poată lucra într-un mediu sănătos, poate fi, fără îndoială, un stat «paralel» şi sinistru”, susţine FJR.

Potrivit Forumului, în România încă există extrem de multe sedii improprii ale instanţelor judecătoreşti, cu birouri de judecători amenajate în apartamente, anexe sau în subsolul unor imobile ori în mall-uri, cu 7-10 colegi într-un birou, uneori lipsite de căldură perioade însemnate în timpul iernii, la care magistraţii plătesc deseori din buzunarul propriu unele reparaţii obişnuite. „De multe ori, instanţele prezintă o insuficienţă severă a personalului, există în continuare dezechilibre în alocarea resurselor umane”, arată magistraţii. 

(Foto: holul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

Volum uriaş de muncă

În acelaşi timp, volumul optim de activitate al magistraţilor români nu ar fi gândit pe criterii obiective, lucrându-se constant intelectual 10-12 ore zilnic.  Din Raportul privind starea justiţiei în anul 2016, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă că, în perioada de referinţă, la nivel naţional s-a înregistrat un volum total de activitate de 2.995.276 de dosare (3.040.020 dosare în anul 2015).

Din totalitatea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, au fost soluţionate 2.177.646 cauze în anul 2016 (2.237.221 cauze în anul 2015). La acestea, se adaugă volumul total de activitate al parchetelor, de 3.258.290 de lucrări, din care 1.776.215 dosare penale. Toate acestea sunt gestionate de un număr de numai 6.979 de magistraţi, judecători sau procurori, după caz.

Spre exemplu, încărcătura medie pe judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost în anul 2016 de 1120 de cauze. Numai Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a avut în anul 2016 un volum de activitate de 1009  cauze. 

Spre „falimentarea” sistemului judiciar

„Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislaţiei în continuă modificare, iar nu pronunţarea unor soluţii ce pot fi afectate de inadecvarea condiţiilor de lucru, de lipsa de timp şi supraîncărcare. Magistratul român ar trebui să aibă un număr maxim de dosare de soluţionat într-o lună. De altfel, magistraţii români nu beneficiază de prime de productivitate, care să stimuleze numărul de hotărâri pronunţate într-o anumită perioadă de timp ori efortul constant de a presta şi munca suplimentară a altui coleg, din pricina numărului mare de posturi vacante”, precizează FJR. 

(Foto: toaleta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

În aceste condiţii, susţin magistraţii, concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces şi promovare în profesie, fără studii de impact şi fără consultarea Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, încurajarea sau determinarea ieşirii definitive sau temporare din sistem a unor magistraţi (prin pensionări, autosuspendări, eliminarea de incompatibilităţi cu funcţii guvernamentale), reprimirea în profesie fără niciun fel de testare a foştilor magistraţi cu 10 ani vechime sau a magistraţilor pensionaţi (cumul salariu cu pensie redusă la 85%), „introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistraţii în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (de cele mai multe ori, legislaţie deficitară, neconformitatea legislaţiei naţionale cu dreptul european şamd) nu pare a avea ca scop creşterea calităţii actului de justiţie şi evoluţia sistemului judiciar, ci „falimentarea” acestuia”.

(Foto: Judecătoria Drăgăşani)