Dosarul „Mineriada”. Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost informat că este anchetat pentru infracţiuni contra umanităţii

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost audiat, luni, la Parchetul instanţei supreme, în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de mai multe persoane, printre care Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.

UPDATE Ion Iliescu a părăsit sediul Parchetului după aproximativ o oră fără să facă declaraţii, avocatul fostului preşedinte spunând că acesta nu a dat declaraţii în dosarul Mineriadei, ci a luat la cunoştinţă că i s-a schimbat încadrarea în inculpat şi că este învinuit de infracţiuni contra umanităţii, urmând să îşi pregătească apărarea.

Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a arătat că fostul preşedinte a venit acum la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru că aceste activităţi nu s-au putut desfăşura în decembrie 2016, când a fost pusă în mişcare acţiunea penală. Acesta a precizat că procurorii i-au adus la cunoştinţă fostului preşedinte că i s-a schimbat încadrarea juridică, în inculpat şi i-au prezentat învinuirea.

"Domnul Iliescu nu a dat nicio declaraţie. A fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de dumnealui, a căpătat o calitate nouă, alta decât cea pe care o avea, adică inculpat, învinuirea este de infracţiuni contra umanităţii", a declarat Adrian Georgerscu, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după plecarea lui Ion Iliescu.

Întrebat cum a reacţionat Ion Iliescu după ce a fost pus sub acuzare, avocatul a spus: "A reacţionat foarte bine, a luat act, urmează să ne pregătim apărarea. Acest dosar a fost redeschis în 2014 printr-o ordonanţa data de fostul procuror general Niţu. O să vedem ce-i acolo, evaluăm materialul dosarului şi o să primiţi toate informaţiile".

Nu se simte vinovat

Ion Iliescu a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie puţin înainte de ora 9.30 şi nu a dorit să facă nicio declaraţie despre punerea lui sub acuzare în dosarul Mineriadei.

Întrebat dacă se simte vinovat de moartea celor patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie, Iliescu a răspuns negativ.

Procurorii care anchetează dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au început anul în forţă. Rând pe rând, mai mulţi acuzaţi din celebrul dosar, dar şi martori, au dat, în ultima perioadă, ochii cu anchetatorii, principalii inculpaţi – fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman urmând să dea declaraţii săptămâna aceasta.

Ziua şi audierea

În doar câteva zile au fost audiaţi Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma şi Adrian Sârbu, cu toţii inculpaţi în acest dosar pentru infracţiuni contra umanităţii. Pe lângă aceştia, săptămâna trecută au dat declaraţii de martori actualul Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, lider al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România - Frăţia (CNSLR) în 1990, precum şi scriitorul Andrei Pleşu, ministru al Culturii în perioada Mineriadei. Procurorii au vrut să ştie dacă la nivelul guvernului de atunci s-au discutat măsurile care s-au luat în Bucureşti cu ocazia acestor evenimente.

„Victima“ Miron Cozma

Ultimul, dar nu cel din urmă învinuit care a fost audiat de procurori este Miron Cozma. La sfârşitul săptămânii trecute, fostul lider al minerilor s-a prezentat la Parchetul instanţei supreme.

Cu inocenţă, Cozma a pretins că ce se întâmplă acum „este de râsul lumii“, întrucât el este „victimă la CEDO şi inculpat în România“. Fostul lider al minerilor din Târgu Jiu a refuzat să semneze actul în care i s-a adus la cunoştinţă faptul că are calitatea de inculpat în acest dosar.  

„Eu nu pot să mă asociez cu evenimente 13-15 iunie, pot să mă asociez, da, cu evenimentele din 14-15 iunie, e dovedit ştiinţific că minerii nu au fost pe 13 iunie în Bucureşti. Dânşii vorbesc de integritatea dosarului, au într-un fel dreptate, dar eu nu pot să accept nişte lucruri legate de 13 iunie deoarece nu îmi aparţin. Am dovedit în septembrie 1991 că ceea ce nu a făcut Piaţa Universităţii am făcut eu: eu am schimbat guvernul criminal Petre Roman, eu l-am arestat pe Ion Iliescu. 54 de mineri au fost împuşcaţi cu gloanţe de război. Am rezultatele balistice. Aştept ca Iliescu să răspundă pentru crimele din 89 şi din 91, alături de Petre Roman. Prin intervenţia mea va fi chemat şi preşedintele Emil Constantinescu“, a spus Miron Cozma.  

Martori şi acuzaţi

Joia trecută, un alt inculpat din dosar, Adrian Sârbu, a fost chemat în faţa procurorilor pentru a i se aduce la cunoştinţă ultimele detalii din acest dosar, în condiţiile în care ancheta se apropie de final. 

Şef de cabinet şi consilier al primului ministru Petre Roman, Adrian Sârbu este suspectat că ar fi a pus minerilor la dispoziţie 20 de garnituri de tren şi mai multe autocare pentru a veni în Capitală. Omul de afaceri nu a dorit să facă declaraţii după întâlnirea cu procurorii. 

Şi tot joi, scriitorul Andrei Pleşu a venit la Parchetul General, pentru a fi audiat ca martor de procurorii militari care se ocupă de dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

La iesirea de la Parchetul General, Andrei Pleşu a declarat pentru jurnalişti că a condus negocierile între manifestanţi şi Ion Iliescu, însă fără ca acestea să aibă un rezultat. Andrei Pleşu era ministru al Culturii în perioada Mineriadei. 

„Am povestit experienţa pe care eu, personal, am avut-o şi anume că evenimentul a fost cu consecinţe dramatice pentru România de atunci - după ce fusesem la Revoluţie un model de reuşită politică pentru toată lumea, după cinci luni eram un model negativ pentru felul în care guvernarea de atunci a înţeles să soluţioneze problema Pieţii Universităţii. Am fost cu domnul Caramitru şi cu domnul Hăulică într-o tentativă de a organiza un dialog între piaţă şi preşedintele Ion Iliescu. Au fost negocieri timp de două săptămâni, n-am reuşit până la urmă pentru că de fiecare parte se puneau condiţii pe care cealaltă parte nu le accepta“, a spus Andrei Pleşu. 

Gelu Voican Voiculescu nu-şi reproşează nimic

Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, a fost audiat, miercurea trecută, la Parchetul instanţei supreme. Fostul viceprim-ministru nu a vrut să dea nicio declaraţie la ieşirea de la Parchetul General, însă întrebat fiind dacă îşi reproşează ceva legat de evenimentele din 13-15 iunie 1990, acesta a răspuns: „Nu!“.

Tot săptămâna trecută, prin faţa anchetatorilor a trecut şi Victor Ciorbea. Nu în calitate de acuzat, ci de martor, actualul Avocat al Poporului fiind în 1990 liderul CNSLR. Ciorbea a declarat după audierea sa că procurorii militari l-au întrebat despre organizarea sindicatelor şi ce funcţii avea în organizaţii sindicale la acea vreme.

Întrebat ce le-a spus anchetatorilor în declaraţia de martor, Ciorbea a arătat că nu avut ce mari clarificări să aducă pentru că el era atunci lider al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi sindicaliştii din învăţământ nu au fost la acţiuni alături de mineri.

Ion Iliescu şi Petre Roman, revoltaţi de acuzaţii 

Cei consideraţi principalii responsabili pentru reprimarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi aducerii minerilor în Capitală, fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman, nu au dat încă ochii cu anchetatorii care au preluat dosarul Mineriadei. Ei ar putea fi însă audiaţi în zilele următoare. În spaţiul public, cei doi foşti demnitari s-au arătat revoltaţi de acuzaţiile din dosar.

„Acuzaţia de infracţiune împotriva umanităţii este în întregime fabricată. Ea nu se sprijină pe nicio dovadă şi mistifică motivaţia acţiunii forţelor de ordine declanşată prin cererea mea în calitate de prim-ministru“, a spus Petre Roman

„Nu este prima dată când se agită chestiile astea. Ce dovezi? Dar care este problema? E o chestiune care s-a petrecut în 1990, am trecut peste ea, am avut alternative la guvernarea ţării“, a încercat Ion Iliescu să minimizeze consecinţele faptelor de care este acuzat. 

Totul despre Dosarul Mineriadei

În dosarul Mineriadei, procurorii militari au dispus, în 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, Cazimir Ionescu, Matei Drella, Virgil Măgureanu, Nicolae Dumitru (fost prim-vicepreşedinte al FSN – n.r.) şi faţă de Cornel Burlec Plăieş (fost ministru adjunct la Ministerul Minelor - n.r.). 

În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală împotriva unor foşti militari: amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu şi generalii în rezervă Vasile Dobrinoiu, Petre Petre şi Mugurel Cristian Florescu.

Potrivit probatoriului, „inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării“. 

În urma atacului, au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

Iohannis despre dosarul „Mineriadei”

Preşedintele Klaus Iohannis declara, în septembrie anul trecut, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989, că sunt necesare decizii clare şi rapide în cauzele Revoluţiei şi Mineriadei, afirmând că acestea reprezintă o „restanţă majoră” a Justiţiei. 

Şeful statului a subliniat că adevărul trebuie să iasă la suprafaţă şi că îşi va exercita toate atribuţiile constituţionale astfel încât să existe o soluţionare temeinică şi legală a acestor cauze. Preşedintele Iohannis şi-a exprimat încrederea că procurorul general va urma întocmai programul la care s-a angajat la începutul mandatului în fruntea Ministerului Public, respectiv realizarea unor anchete efective în dosarele Revoluţiei şi Mineriadei şi finalizarea investigaţiilor în sensul identificării persoanelor responsabile, inclusiv a decidenţilor politici.