Fostul director APIA şi doi subalterni, cercetaţi sub control judiciar

FOTO Adevărul

Tribunalul Bucureşti a decis ca fostul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Gheorghe Benu, directorul adjunct Melinda Kerekeş şi Anton Giminadis, şef serviciu, să fie cercetaţi sub control judiciar, respingând cererea procurorilor DNA de arestare preventivă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au reţinut, marţi, pe Gheorghe Benu, Melinda Kerekeş şi Anton Giminadis, pentru abuz în serviciu şi spălarea banilor, în dosarul de fraude cu fonduri europene, şi au cerut instanţei arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea procurorilor şi a luat în cazul celor trei măsura controlului judiciar.

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă Gheorghe Benu, Melinda Kerekeş şi Anton Giminadis vor fi cercetaţi în continuare sub control judiciar, vor fi arestaţi preventiv sau plasaţi în arest la domiciliu.

Gheorghe Benu, care la data comiterii faptelor era director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, fiind suspendat din funcţie în iunie 2014, după ce a fost reţinut într-un dosar privind acordarea ilegală de subvenţii agricole, este acuzat în noul dosar de abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi spălarea banilor.

Melinda Kerekeş, director general adjunct al APIA, este acuzată de abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi instigare la spălarea banilor, iar Anton Giminadis, şef serviciu la Direcţia Măsuri de Piaţă şi membru al Comisiei de evaluare din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, este cercetat pentru abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi spălarea banilor.

Procurorii au arătat, în documentele cauzei, că în anul 2012, pentru implementarea Planului Anual de Distribuţie de Alimente pentru persoane defavorizate (PEAD), România a beneficiat de fonduri europene în conformitate cu prevederile Regulamentului UE de adoptare a planului de repartizare către state membre a resurselor pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie pentru persoanele cele mai defavorizate din Uniunea Europeană, iar în acest sens au fost derulate proceduri pentru achiziţionarea a 11 produse alimentare, între care făină şi ulei.

Ilegalităţi cu făina şi uleiul pentru săraci

Potrivit DNA, nouă din cele 11 contracte de furnizare a produselor alimentare încheiate în anul 2012 s-au finalizat cu livrarea integrală a produselor până la data de 28 februarie 2013, însă două contracte, respectiv cele de furnizare făină albă de grâu şi ulei de floarea-soarelui, nu au fost derulate corespunzător.

Astfel, pentru făină şi ulei, APIA a încheiat, în urma derulării unor proceduri de atribuire de licitaţii deschise cu depunerea ofertelor on-line în aplicaţia informatică de profil SEAP, contracte de furnizare cu o firmă bulgară. Aceste contracte au fost aprobate şi semnate de către Gheorghe Dorel Benu şi Melinda Klara Kerekeş, în calitate de directori APIA, beneficiind de sprijinul lui Anton Giminadis, în condiţiile în care aceştia ştiau că acele convenţii au fost atribuite firmei bulgare în mod nelegal, cu încălcarea condiţiilor prevăzute în documentaţia de atribuire şi în caietul de sarcini privind cerinţele minime de calificare, susţin anchetatorii.

Procurorii DNA spun că, astfel, a fost produs un prejudiciu de peste 26,5 milioane de euro bugetului general al UE, reprezentând valoarea totală a contractelor.

În cazul contractului privind furnizarea de făină, conform mecanismului PEAD (Planul anual european de furnizare ajutoare alimentare), societatea bulgară urma să valorifice cantitatea de orz pusă la dispoziţie de UE, din stocurile de intervenţie şi, cu suma astfel obţinută, să achiziţioneze făină albă de grâu, pe care să o pună la dispoziţia autorităţilor române care, ulterior, urmau să o atribuie către persoanele defavorizate.

Cel de-al doilea contract se referea la furnizarea de ulei de floarea-soarelui ambalat în sticle de un litru achiziţionat de pe piaţa comunitară din mijloacele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

"Deşi firma bulgară nu şi-a respectat obligaţiile stabilite în cele două contracte, Gheorghe Benu şi Anton Giminadis au dispus transferul sumei totale de 87.221.848,27 lei în echivalent euro, reprezentând contravaloarea transport ulei, contravaloare transport făină şi contravaloarea uleiului, în avans, într-un cont bancar deschis la Bank of Cyprus Nicosia, cont ce nu figura nici în contractele de atribuire şi nici în cererile de plată în avans. Anterior, Anton Giminadis acordase «bun de plată» facturilor emise de societatea bulgară pentru plata în avans, a verificat şi semnat certificatele de plată în avans, a semnat nota de fundamentare care a fost ulterior înaintată spre aprobare directorului general al APIA, privind solicitarea de plată a sumei totale de 87.221.848,27 lei. Transferul sumei de bani a fost efectuat de funcţionari APIA din subordinea inculpatei Kerekeş Melinda Klara, care au acţionat la instigarea acesteia din urmă", arată procurorii DNA.

Bulgarii au furat 26 de milioane de euro din banii UE

Aceştia mai spun că, până la momentul plăţii în avans, firma bulgară a livrat cantitatea de 5.966,842 de tone făină din totalul de 36.250,177 tone, reprezentând 16%. În cazul celui de al doilea contract, până la momentul plăţii în avans, firma respectivă nu a livrat nicio cantitate de ulei. În final, firma din Bulgaria a livrat 2,68% din totalul cantităţii de ulei şi 29% din totalul cantităţii de faină. "

"Ca rezultat al activităţii infracţionale, firma din Bulgaria a obţinut un folos necuvenit în valoare de 26,7 milioane euro, provenind din fonduri alocate de la bugetul general al Uniunii Europene", adaugă anchetatorii.

În acest dosar, procurorii DNA au făcut percheziţii, luni, la sediile APIA. Bucureşti şi Ilfov. Procurorii au cooperat pentru acest caz cu reprezentanţii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În iunie 2014, Dorel Gheorghe Benu a fost suspendat de către ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, din funcţia de director general al APIA, după ce a fost reţinut într-un dosar privind acordarea ilegală de subvenţii agricole.

Gheorghe Benu este cercetat, alături de directorul APIA Suceava, Eugen Mogoş, de directorul adjunct Delia Moldoveanu şi de alte cinci persoane, într-un dosar de acordări ilegale de subvenţii agricole în judeţ. Iniţial, în acest dosar, Benu a fost arestat preventiv în iunie 2014, ulterior a fost plasat în arest la domiciliu, apoi pus sub control judiciar. Benu este acuzat de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului în legătură cu gestionarea fondurilor europene şi protecţia acordată de el Deliei Moldoveanu, astfel încât să obţină pe toate exploataţiile subvenţii de la Uniunea Europeană.

Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Din documentele anchetatorilor a reieşit că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013 alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava. Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvenţiile se acordă sub formă de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC).

România este ţara în care Oficiul European de Luptă Antifraudă a făcut, în 2014, cele mai multe investigaţii privind utilizarea fondurilor europene, fiind urmată, la mare distanţă de Ungaria şi Bulgaria, potrivit raportului de activitate al instituţiei pe anul trecut.