EXCLUSIV Judecătorii redeschid dosarul „Casa Coandă”. Fostul secretar al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, urmărit penal pentru abuz în serviciu

Palatul Coandă, monument istoric, a fost donat Academiei Române FOTO Adevărul

Fostul secretar general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, acuzat de vânzarea ilegală a monumentului istoric ”Casa Coandă”, nu scapă de urmărire penală în acest caz. Iniţial, procurorii l-au scos basma curată, dispunând neînceperea urmării penale împotriva sa, în dosarul deschis la sesizarea Curţii de Conturi.

NUP-ul procurorilor a fost atacat în instanţă de instituţia de control. În octombrie 2014, magistraţii Judecătoriei Sectorului 1  au admis acţiunea, iar dosarul a fost întors la Parchet. ”Desfiinţează ordonanţa nr. 8555/P/2012 din data de 02.06.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi trimite cauza procurorului în vederea completării urmăririi penale faţă de intimaţii Otiman Păun Ioan, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, şi Slivinschi Marina Vivien şi Jipa George, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu (...)”, se precizează în dispozitivul sentinţei.

George Jipa: ”Le-au mai dat procurorilor de lucru”

Fostul secretar al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, nu a dorit să comenteze decizia de redeschidere a dosarului, pe motiv că nu ştie prea multe.
”Nu ştiu nimic decât ceea ce ştiţi şi dumneavoastră. Dosarul a fost redeschis în urma contestaţiei făcute de Curtea de Conturi. Încă nu am fost chemat la Parchet”, a declarat pentru ”Adevărul” Ioan Păun Otiman.

Mai informat şi dispus să vorbească a fost omul de afaceri George Jipa, cel care a fost împuternicit de Academia Română să vândă ”Casa Coandă”.
Văd că sunteţi chiar bine informat. Chiar sunteţi de la ziar sau sunteţi de la procuratură? Curtea de Conturi a intervenit ilegal în acest dosar, pentru că nu era parte în acest caz. Curtea de Conturi nu avea dreptul să ceară asta. Dar nu-i nimic, le-au mai dat procurorilor de lucru. Acum, dosarul este în lucru la procuror”, a spus George Jipa.

Acesta susţine că a ieşit în pierdere în urma rezilierii contractului de vânzare-cumpărare, iar imobilul de patrimoniu este lăsat de izbelişte de către Academia Română.

”Şi acolo am pierdut bani, dacă vă interesează. Preţul a fost negociat şi plătit în euro, iar la rezilierea contractului Academia a spus că nu poate să-mi dea banii tot în euro, ci în lei. Am pierdut circa 60.000 de euro. (...) Casa Coandă este în posesia lor (Academia Română n.r.) de doi ani de zile şi până în momentul ăsta n-au fost în stare să-şi plătească un contract de salubritate, de energie electrică sau de apă. S-a făcut atâta vâlvă pe la televizor, vai de mine... facem muzeu sau facem pe p...”, declarat pentru ”Adevărul” omul de afaceri.

Cum a fost înstrăinată Casa Coandă

„Adevărul” a dezvăluit cum Academia Română a vândut ilegal o parte din casa lui Henri Coandă. Afacerea a fost pusă la cale în 2008, când palatul Coandă se afla în administrarea RA-APPS. La 17 ianuarie 2008, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, l-a mandatat pe George Jipa să recupereze de la RA-APPS, în numele Academiei, etajul casei Coandă. În aceeaşi zi, George Jipa mai era împuternicit ca, odată recuperat imobilul, să-l vândă cu 350.000 de euro Marinei Vivien Slivinschi, soţia omului de afaceri.

Tranzacţia imobiliară a încălcat Legea patrimoniului naţional, vânzarea făcându-se fără avizul Ministerului Culturii şi fără respectarea dreptului de preempţiune al statului.

Afacerea, muşamalizată de procurori

Curtea de Conturi a stabilit că vânzarea ”Casei Coandă” s-a făcut ilegal şi a sesizat Poliţia şi Parchetul. Urmărit penal pentru vânzarea ilegală a Casei Coandă, în 2013, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, a fost scos basma curată de procurori.

Pentru a-l absolvi de orice vină pe Ioan Păun Otiman, dar şi pe celelalte personaje implicate în acest dosar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi-a însuşit concluzia aberantă la care au ajuns poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor: ”Nu se poate reţine latura subiectivă a infracţiunii”. Cu alte cuvinte, secretarul general al Academiei Române nu şi-ar fi dat seama ce face în momentul în care a vândut ilegal palatul Coandă.

”Casa Coandă”, din nou în patrimoniul Academiei Române

Anterior scoaterii de sub urmărire penală, Ioan Păun Otiman l-a convins pe George Jipa să accepte rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, pentru a putea invoca inexistenţa prejudiciului.

La vremea respectivă, secretarul general al Academiei a negat că recuperarea ”Casei Coandă” are legătură cu dosarul său penal. „Am reziliat contractul, nu are importanţă de ce, rezultatul contează. Am vrut să reîntregim patrimoniul Academiei Române”, a declarat pentru “Adevărul” Ioan Păun Otiman.

În acest fel, Ioan Păun Otiman (foto) a împuşcat doi iepuri deoadată: pe de o parte, procurorii au putut să constate recuperarea prejudiciului, iar pe de altă parte, s-a stins şi litigiul Academiei cu Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, de la Tribunalul Bucureşti, pentru „constatare nulitate act de vânzare-cumpărare”.

Poliţiştii i-au crezut pe cuvânt

Referatul prezentat de poliţiştii SIF la Parchet, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, era cusut cu aţă albă. Din document reiese clar că anchetatorii au ţinut cont doar de declaraţiile celor cercetaţi, care, evident, au negat că ar fi vrut să comită vreo ilegalitate.

”Ioan Păun Otiman a declarat în repetate rânduri că nu a avut la cunoştinţă faptul că trebuia să întrebe Ministerul Culturii dacă doreşte să-şi exercite dreptul de preempţiune asupra imobilului. (...) De asemenea, a mai declarat că nu a dorit în niciun fel să prejudicieze statul. (...) Marina Vivien Slivinschi şi George Jipa au declarat că nu au făcut presiuni la RA-APPS pentru înapoierea imobilului şi că nu aveau cunoştinţă că este monument istoric”, au notat poliţiştii în referat.

Concluzia anchetatorilor a fost năucitoare: ”Având în vedere cele expuse cu privire la Ioan Păun Otiman, constatăm faptul că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece nu putem contura intenţia acestuia de a înstrăina un imobil monument istoric fără respectarea dreptului de preempţiune al statului”. Poliţiştii au omis să menţioneze însă zecile de documente depuse de Curtea de Conturi care arătau clar intenţia de premeditare în vânzarea frauduloasă a imobilului de patrimoniu.

Cumpărătorii Casei Coandă au fost scăpaţi prin acelaşi tertip: ”Având în vedere cele expuse cu privire la Marina Vivien Slivinschi şi George Jipa, rezultă că nu ştiau că imobilul este monument istoric, lipsind intenţia acestora ca latură subiectivă a infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu”.

Probatoriul Parchetului, demontat de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a demontat tot probatoriul poliţiei şi parchetului, prin care cei cercetaţi în dosarul Casei Coandă au fost scoşi, iniţial, de sub urmărire penală.
În documentul prin care au contestat la Judecătoria Sectorului 1 NUP-ul procurorilor, auditorii au arătat că, în ciuda celor declarate de Ioan Păun Otiman la poliţie, faptele sale au o profundă ”latură subiectivă”.

”În opinia Curţii, declaraţia lui Ioan Păun Otiman, precum că nu cunoaştea prevederile legale referitoare la preempţiune, nu-l exonerează de răspundere. Mai mult, în declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală, Ioan Păun Otiman este nesincer, întrucât i s-a adus la cunoştinţă în două rânduri, de către Ministerul Culturii, obligaţia exercitării dreptului de preempţiune de către stat”, se arată în contestaţia Curţii de Conturi.

În ciuda avertismentelor Ministerului Culturii, arată auditorii, tranzacţia nu a fost anulată, în contract menţionându-se în fals că ”imobilul nu face parte din patrimoniul cultural naţional”.
Reprezentanţii Academiei au încercat permanent să obstrucţioneze controlul auditorilor, răspunzând cu insolenţă la explicaţiile cerute de Curtea de Conturi la vânzarea frauduloasă a palatului Coandă. ”Având în vedere competenţe Curţii de Conturi, pe baza auditului pe care-l efectuează asupra patrimoniului privat al Academiei Române, doar conducerea Academiei are competenţe şi hotărăşte ce să facă cu acesta”, se precizează în document, care citează o adresă a Academiei Române.