Efectele OUG pe Legile Justiţiei: 40 de procurori, obligaţi să părăsească Parchetul General, DNA şi DIICOT

Parchetul General susţine că 40 de procurori urmează să părăsească Parchetul General, inclusiv Secţia parchetelor militare, DNA şi DIICOT ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă privind Legile Justiţiei. Printre dosarele care vor avea de suferit imediat se numără dosarul „Tel Drum” în care este anchetat Liviu Dragnea, dar şi dosarele „Revoluţia din 89” şi „Mitingul Diasporei”.

40 de procurori vor părăsi Parchetul General, inclusiv Secţia parchetelor militare, DNA şi DIICOT ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor privind delegările făcute de guvern luni prin OUG de modificare a legilor Justiţiei, transmite Parchetul General.

Numărul procurorilor cărora le încetează delegarea, ca urmare a faptului că nu au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este:

– la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 16 procurori (inclusiv Secţia parchetelor militare);

– la Direcţia Naţională Anticorupţie – 20 procurori;

– la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – 4 procurori”, se arată în răspunsul Parchetului General transmis la solicitarea presei.  

Secţia pentru procurori a CSM urmează să ia în discuţie, marţi, situaţia delegărilor din cadrul Ministerului Public (Parchetului general).

Cum arată Ordonanţa de Urgenţă pentru Legile Justiţiei

Guvernul a adoptat, ieri, Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei, recent promulgate de preşedinte, dar a preluat doar o parte dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, precum amânarea pensionarii anticipate a magistraţilor. În schimb, a fost mărită vechimea necesară pentru funcţiile de conducere în DNA şi DIICOT de la 8 la 15 ani, iar procurorii care vor lucra în aceste structuri trebuie să aibă acum o vechime de minim 10 ani. „Ordonanţa este doar un pretext de a continua lupta împotriva Justiţiei şi de a se justifica în faţa organismelor internaţionale. Recomandările Comisiei cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor au fost ignorate iar ordonanţa cu privire la înfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor a fost adoptată împotriva recomandărilor ei”, a explicat pentru „Adevărul” Stelian Ion, avocat şi deputat din partea USR. 

Ministrul numeşte în continuare procurorii şefi

Ministrul Justiţiei rămâne cel care va numi în continuare procurorii şefi şi adjuncţii acestora pe baza unui interviu, cu menţiunea că, „în vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei”. Această prevedere vine însă în contradicţie cu recomandările Comisiei, după cum observă şi judecătorul Cristi Danileţ. „Ministrul nu este eliminat din procedura de numire a înalţilor procurori, cum au cerut magistraţii şi Comisia de la Veneţia”, atrage atenţia judecătorul Cristi Danileţ.

Mai mult, potrivit ordonanţei, ministrul justiţiei „poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârşirite abateri disciplinare de procurori”, asigurându-se astfel autoritatea prevăzută de lege a ministrului asupra procurorilor, după cum a precizat Toader. Parchetul general a punctat însă că măsura vine în opoziţie cu recomandările experţilor, contribuind la diminuarea independenţei procurorilor şefi. „Dacă numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceştia să nu combată în mod energic corupţia în rândurile aliaţilor politici ai respectivului ministru”, a transmis parchetul general.

Opoziţia a criticat la rândul ei aceste modificări, susţinând că ele vizează controlul politic al Justiţiei de către actuala putere. „Posibilitatea ca ministrul justiţiei să exercite acţiunea disciplinară împotriva procurorilor nu reprezenta o urgenţă, nu era o măsură necesară, cerută de Comisia de la Veneţia, dimpotrivă, reprezintă o măsură care arată clar intenţia lui Tudorel Toader de a controla politic justiţia”, susţine şi Stelian Ion.

Creşte cerinţa de vechime a procurorilor din DIICOT şi DNA

Una din prevederile care ridică cele mai multe semne de întrebare este cerinţa ca, pentru a putea accede la DIICOT sau DNA, procurorii să aibă o vechime de „cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător”. În plus, ordonanţa prevede că procurorii care funcţionează în cadrul parchetelor centrale, dar şi în cadrul celorlalte parchete vor „rămâne în funcţie în cadrul acestora dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 şi a Legii nr. 304/2004”. 

„Va înceta mandatul procurorilor DNA şi DIICOT care nu mai îndeplinesc condiţiile din OUG, deşi la data numirii le îndeplineau potrivit legii vechi. Asta e dubios tare, practic nişte procurori care au acum dosare vor fi înlăturaţi din anchete!”, a comentat judecătorul Cristi Danileţ această modificare. Presa vorbeşte despre faptul că această prevedere a fost dată „cu dedicaţie” pentru procurorul Alexandra Lancranjan, procurorul DNA care instrumentează dosarul Tel Drum şi în care Liviu Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene şi abuz în serviciu. Concret, aceasta ar trebui să renunţe la acest dosar şi să plece din DNA deoarece are doar 8 ani vechime în magistratură. 

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, atrăgea atenţia că prin această măsură sunt puse în pericol mari dosare, precum cel al Revoluţiei din 1989 sau al violenţelor jandarmilor de la mitingul diasporei, în condiţiile în care vor înceta delegările procurorilor militari care lucrează la aceste dosare. „Au fost concentrate resurse umane prin delegare pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Ei bine, la aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate. Va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate”, a declarat Lazăr. Potrivit publicaţiei G4Media, 2 dintre cei 3 procurori care se ocupă de instrumentarea dosarului violenţei jandarmilor de la mitingul diasporei ar trebui să părăsească Secţia Parchetelor Militare din Parchetul general sau să nu mai lucreze în dosar. Este şi cazul colonelului Ionel Corbu, delegat să lucreze în dosarul Jandarmeriei. El are vechime de 20 de ani, însă nu are grad profesional de PICCJ, ci de parchet de tribunal. La fel stau lucrurile şi în cazul dosarului Revoluţiei, 3 dintre cei 6 procurori militari delegaţi să instrumenteze dosarul ar putea fi nevoiţi să nu mai lucreze în dosar.

Se amână pensionarea anticipată a magistraţilor

Ministrul Justiţiei a anunţat amânarea pensionării anticipate a magistraţilor pentru finalul anului 2019, deşi iniţial anunţase amânarea acestei prevederi pentru anul 2022. „Comisia a spus că este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal. Atunci, pentru a ţine echilibrul, pentru a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneţia, am decis amânarea până la finalul lui 2019, să vedem căţi se pensionează, căţi intră în sistem şi la finalul anului viitor se va decide", a explicat Toader.

Ordonanţa mai stabileşte şi că din 2020 judecarea apelurilor se va face de către complete de 3 judecători. Măsura este motivată ca urmare a subdimensionării personalului din instanţe şi pentru a nu fi afectat principiul judecării cauzelor într-un termen rezonabil.