Dosarul privatizărilor strategice: Închisoare pentru trădare, cu 20% reducere

Codruţ Şereş s-a predat la poliţie imediat după pronunţarea sentinţei FOTO Adevărul

Fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, au ajuns în spatele gratiilor, după ce Curtea Supremă i-a condamnat definitiv la închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Vestea bună pentru toţi inculpaţi este că au primit pedepse mai mici decât le-a dat instanţa de fond.

Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy s-au predat marţi la poliţie, la scurt timp după ce Curtea Supremă de Justiţie i-a condamnat la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, respectiv 4 ani, pentru trădare şi subminarea economiei naţionale, în dosarul privatizărilor strategice.

Foştii miniştri au aşteaptat chiar în sediul Poliţiei ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să fie redactate şi trimise prin fax la sediul IPJ Ilfov. Ulterior, ofiţerii Biroului Urmăriri i-au escortat la Penitenciarul Rahova.

Potrivit procedurilor în vigoare, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy vor petrece aici o perioadă de 21 de zile în carantină, urmând ca, în cel mult o lună, Administraţia Penitenciarelor să le stabilească regimul şi locul de detenţie.

Reţea de spionaj

După 6 ani de judecată, în care au fost 78 de termene, sentinţa din dosarul privatizărilor strategice este definitivă. Magistraţii au stabilit că fostul ministru PC al Economiei, Codruţ Şereş, şi fostul ministru UDMR al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, şi-au folosit poziţiile pe care le ocupau în Guvern pentru a favoriza anumiţi concurenţi într-o serie de dosare de privatizare de mare importantă.

Acuzaţiile vizează, printre altele, privatizarea Electrica Muntenia Sud SA, Romaero SA Bucureşti, Avioane SA Craiova, dar şi vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom.
Acesta este primul dosar, după 1989, în care instanţele româneşti pronunţă o hotărâre definitivă pentru spionaj economic.

Potrivit procurorilor, Codruţ Şereş, Zsolt Nagy şi fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, Kerekes Gabor, au pus la punct o adevărată reţea transnaţională, din care au mai făcut parte Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu (judecaţi pentru spionaj într-un alt dosar), dar şi alţi trei inculpaţi (un turc, un ceh şi un româno-englez).

Ceilalţi condamnaţi din dosar

De altfel, consultantul bulgar Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă în acest dosar: 5 ani şi 2 luni de închisoare pentru spionaj. Prima instanţă însă îl condamnase la 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. În dosarul privatizărilor strategice, au mai fost condamnaţi: Michal Susak (cetăţean ceh) care a primit 4 ani de închisoare, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra (cetăţean româno-englez) care va sta după gratii 4 ani şi 6 luni, consultantul internaţional Vadim Benyatov - 4 ani şi 6 luni, Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei - 5 ani, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - 4 ani, Gabor Kerekes - 4 ani şi Mustafa Oral (cetăţean turc) - 3 ani închisoare.

Decizia Curţii Supreme este definitivă, completul de cinci judecători menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei de la prima instanţă, dată în decembrie 2013, care însă a pronunţat pedepse cu închisoarea mult mai mari.

Dosarul privatizărilor strategice

Procesul “Privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007. Iniţial, au fost trimişi în judecată doar Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

În acelaşi an, la 13 septembrie, procurorii DIICOT l-au trimis în judecată şi pe bulgarul cu cetăţenie americană Vadim Benyatov Don, fiind acuzat că a cules informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au dat pe mâna judecătorilor pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Ce acuzaţii au adus procurorii

Potrivit anchetatorilor, grupul format din cei zece inculpaţi era concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de comunicaţii. Este vorba de privatizarea Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procesele de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

De asemenea, inculpaţii au fost acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română şi selectarea consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.

Un rol important în probarea acuzaţiilor de trădare l-a avut Serviciul Român de Informaţii. Codrut Şereş a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre el şi Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de 8% din acţiunile Petrom.

Pedepse mai mici la recurs

În primă instanţă, după 64 de termene în faţa judecătorilor instanţei supreme, Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete, iar Zsolt Nagy a primit cinci ani de închisoare, tot cu executare, pentru aderare la un grup infracţional. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse mult mai aspre.

Decizia a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, instanţă care a dat sentinţa definitivă în acest dosar.
Toate pedepsele au fost reduse, în final, între trei ani şi cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, însumând în cazul celor zece inculpaţi 44 de ani de închisoare, aproape jumătate din totalul condamnărilor dispuse în primă instanţă.

Ce pedepse au dat judecătorii la fond

În decembrie 2013, instanţa de fond l-a condamnat pe Codruţ Seres la 6 ani de închisoare. În cazul lui Zsolt Nagy, completul de trei judecători de la Înalta Curte a stabilit o pedeapsă de 5 ani de închisoare.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la 4 ani şi 10 luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la 10 ani de închisoare pentru complicitate la spionaj. Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, a primit o pedeapsă de 4 ani şi 10 luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi 9 ani şi 6 luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore să execute 9 ani şi 6 luni de închisoare.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, respectiv 11 ani de închisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a primit 7 ani de închisoare; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la 6 ani de închisoare, Gabor Kerekes - 5 ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la 5 ani de închisoare.