Dosarul „Gala Bute”. Elena Udrea fără nicio măsură preventivă, o decizie greu de luat. Instanţa s-a recuzat
0Curtea Supremă a amânat pronunţarea deciziei privind contestaţia depusă de Elena Udrea pentru ridicarea măsurii controlului judiciar dispusă în dosarul „Gala Bute” în care este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu. La ieşirea din sediul instanţei, aceasta a mai criticat un pic deciziile luate de membrii guvernului.
Magistraţii Înaltei Curţi trebuiau să judece, marţi, cererea Elenei Udrea de ridicare a măsurii controlului judiciar dispusă în dosarul „Gala Bute”. Solicitarea nu a mai fost însă luată în discuţie, deoarece judecătorii desemnaţi pentru termenul de marţi au făcut cerere de abţinere, pe motiv că, în cursul urmăririi penale în dosarul „Gala Bute” au judecat propuneri ale procurorilor privind măsuri preventive.
Cererile de abţinere ale judecătorilor au fost admise, astfel că urmează să fie desemnat un alt complet care va analiza solicitarea Elenei Udrea şi va fi stabilit un nou termen de judecată.
Înainte de a pleca de la sediul instanţei, Elena Udrea a declarat „că este umilitor să legalizezi şpaga la medic”.
„Eu cred că este umilitor să legalizeze şpaga la medic. M-am bucurat să văd că mişcarea protestatară de pe Facebook a medicilor a refuzat această propunere, iar între timp văd că şi prin Guvern şi-au dat seama că este o gafă de proporţii, pentru că aşa, mergând pe principiul celor care sunt plătiţi din banul public, şi funcţionarii publici au salarii mici, de ce n-am legaliza şpaga şi în administraţia publică, şi la primării, şi la minister. Nu asta este soluţia, iar această măsură arată un guvern slab, care găseşte ca singur mijloc şi singură soluţie de a asigura venituri decente pentru medici o plată la negru din partea populaţiei. Soluţia este să se creeze, prin contracte ale medicilor cu spitalele, posibilitatea ca medicii să fie plătiţi conform muncii, calităţii şi volumului de muncă pe care îl depun. Această propunere chiar exista în vechea lege a sănătăţii, pe care o promovase cabinetul Boc, din care am făcut parte, dar au existat ceva proteste prin stradă, de asta a şi căzut şi Guvernul Boc. Şi ăsta era un aspect bun", a spus Udrea, potrivit Mediafax.
Întrebată dacă s-a mutat din imobilul în care stătea, Elena Udrea a răspuns că are aceeaşi locuinţă de mai bine de un an.
„Asta este din lipsă de subiecte, când nu mai avem subiecte, stăm şi ne întrebăm ce mai face doamna Udrea cu viaţa ei privată. Nu se întâmplă nimic spectaculos în viaţa mea privată. În orice caz, nimic mai interesant decât în viaţa privată a celorlalţi colegi de politică", a adăugat Udrea.
Pe 4 august, magistraţii Curţii Supreme au respins cererea de ridicare a măsurii controlului judiciar, depusă de Elena Udrea.
Deputatul PMP declarat atunci că a făcut aceatsă cerere că vrea să ducă o viaţă normală, să nu mai fie urmărită şi fotografiată de presă şi paparazzi, spunând că, în România, orice om care are un telefon mobil devine un paparazzo.
„Nu aş vrea să plec nicăieri. Aş vrea doar să nu mai fiu fotografiată non-stop. Când nu sunt paparazzi, sunt câţiva cetăţeni de bine care fac fotografii şi apoi le trimit presei, astfel încât efectiv mă simt vânată. Nu fac nimic mai mult decât face orice om. Da, şi eu mănânc, şi eu dorm, şi eu mă duc la toaletă, dar nu cred că astea trebuie să fie momente pe care să le surprindem cu telefonul mobil şi să le dăm spre publicare. Fiecare cetăţean care are un telefon mobil devine un paparazzo în România”, a spus Udrea.
Elena Udrea este sub control judiciar de pe 16 iunie, când Curtea Supremă a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu, în dosarul „Gala Bute".
Udrea a stat în arest la domiciliu de pe 7 mai până pe 16 iunie. De pe 25 februarie până pe 30 aprilie, Udrea a fost încarcerată în Arestul central al Poliţiei Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgşor.
Elena Udrea, trimisă în judecată în dosarul „Gala Bute”
Pe 21 aprilie 2015, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis să o trimită în judecată pe Elena Udrea sub acuzaţiile de luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În acelaşi dosar mai sunt judecaţi şi Rudel Obreja, Ion Ariton, Tudor Breazu, Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Marius Botoroagă.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Elena Udrea, în perioada în care era ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (Ştefan Lungu, consilier personal al ministrului, Ana Maria Topoliceanu, director CNI, Gheorghe Nastasia, secretar general al ministerului şi Tudor Liberiu Breazu, asistent personal) ar fi primit, cu ştiinţa Elenei Udrea, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister.
Sumele obţinute ar fi intrat fie nemijlocit în posesia Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta, respectiv a Organizaţiei Bucureşti a PDL şi a lui Rudel Obreja.
Procurorii mai precizează că Udrea şi-ar fi exercitat atribuţiile în mod nelegal şi i-ar fi determinat şi pe alţi funcţionari din cadrul ministerului să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul ministerului şi creând un folos necuvenit pentru Obreja.
Udrea, cercetată într-un al treilea dosar penal
Procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Cornel Resmeriţă şi Cristofor Alin Condoiu pentru infracţiunile de abuz în serviciu, şi faţă de Adrian Gardean, Miron Dorel Gardean şi Miron Lupulescu pentru dare de mită şi instigare la abuz în serviciu.
De asemenea, pentru infracţiunile de spălare a banilor şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, reţinute în sarcina Elenei Udrea, cauza a fost disjunsă şi continuă cercetările.
Elena Udrea, cercetată şi în dosarul „Microsoft”
În dosarul „Microsoft”, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă, în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, trafic de influenţă, în legătură cu derularea contractului e-România, trafic de influenţă, în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro şi infracţiunea de spălare de bani.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Udrea cere protecţie sporită la Penitenciarul Târgşor, după ce a primit o scrisoare de ameninţare