Dosarul „Gala Bute”. Elena Udrea, trimisă în judecată. Dacă va fi găsită vinovată riscă până la 10 ani de închisoare. Ce spune rechizitoriul

Elena Udrea a fost chemată la DNA în această dimineaţă FOTO Mediafax

Fostul ministru Elena Udrea a fost trimisă în judecată în dosarul „Gala Bute” în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) o acuză de mai multe fapte de corupţie. Dacă va fi găsită vinovată Udrea riscă până la 10 ani de închisoare. Mai mult, procurorii au mai deschis un dosar penal în care Udrea este suspectată de spălare de bani şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

UPDATE Echipa de comunicare a Elenei Udrea a postat un mesaj pe Facebook, imediat după trimiterea acesteia în judecată, în care arată că nu mai există motive ca aceasta să rămână în arest după ce dosarul a ajuns pe masa judecătorilor.

„Dosarul «Gala Bute» a fost trimis în instanţă. Nu mai există niciun motiv ca Elena Udrea să rămână în arest!!! La ultima cerere de prelungire a arestării preventive, procurorii au solicitat încă 30 de zile invocând nevoia de a mai administra unele probe, de a face o expertiză şi de a mai audia câţiva martori. Odată cu trimiterea în instanţă a dosarului, faza de urmărire penală s-a încheiat şi arestul preventiv nu mai este necesar, pentru că, evident, Elena Udrea nu mai poate influenţa ancheta penală sau probele deja adunate de procurori. De aceea, o decizie firească ar fi eliberarea sa la sfârşitul acestei săptămâni, când expiră mandatul de arest preventiv. Acum că dosarul este trimis în instanţă, toată lumea se va putea convinge de faptul că susţinerile Elenei Udrea şi ale avocaţilor săi au fost reale şi nu există probe împotriva fostului ministru”, se arată în postarea de pe reţeaua de socializare.

UPDATE Magistraţii Curţii Supreme vor lua în discuţie, miercuri, măsurile preventive impuse de procurori în acest caz.

UPDATE Procurorii DNA au decis să o trimită în judecată pe Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi şi Rudel Obreja, Ion Ariton, Tudor Breazu, Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Marius Botoroagă.

Concret, Elena Udrea este acuzată de luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Elena Udrea, în perioada în care era ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (Ştefan Lungu, consilier personal al ministrului, Ana Maria Topoliceanu, director CNI, Gheorghe Nastasia, secretar general al ministerului şi Tudor Liberiu Breazu, asistent personal) ar fi primit, cu ştiinţa Elenei Udrea, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister. 

Sumele obţinute ar fi intrat fie nemijlocit în posesia Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta, respectiv a Organizaţiei Bucureşti a PDL şi a lui Rudel Obreja.

Procurorii mai precizează că Udrea şi-ar fi exercitat atribuţiile în mod nelegal şi i-ar fi determinat şi pe alţi funcţionari din cadrul ministerului să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul ministerului şi creând un folos necuvenit pentru Obreja.

În privinţa lui Ion Ariton, acesta a fost trimis în judecată fiind acuzat că, în calitate de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, s-ar fi alăturat demersului prin care se urmărea crearea unui folos necuvenit lui Obreja cu prilejul organizării Galei Bute. Astfel, acesta i-ar fi determinat pe reprezentanţii mai multor companii din subordinea ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege.

„Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obţinute în modalităţile descrise anterior, inculpatul Obreja Rudel a înregistrat în contabilitatea societăţii pe care o administra cheltuieli fictive”, se arată în documentul citat.  

Udrea ar fi primit mită de la Adrian Gardean, prin intermediul lui Ştefan Lungu

Procurorii mai specifică, în rechizitoriul trimis instanţei, că în cursul anului 2010, ministrul Elena Udrea ar fi primit în mod indirect, pentru sine şi pentru altul, prin intermediul lui Ştefan Lungu, consilierul său personal, foloase materiale de la Adrian Gardean şi Miron Gardean, pentru a asigura finanţarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai multe unităţi administrativ teritoriale în cadrul programului „Schi pentru România”.          

„La datele de 24.08.010 şi 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 lei în patrimoniul unei societăţi controlate de inculpatul Lungu Ştefan, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziţie. Suma menţionată reprezintă 10% din valoarea plăţilor efectuate de minister către UAT Cavnic şi UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A”, arată DNA.     

Anchetatorii precizează că Udrea cunoştea împrejurările esenţiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu ar fi folosit o parte din banii astfel obţinuţi, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online de care au beneficiat atât Udrea, cât şi PDL Bucureşti.

Udrea şi Topoliceanu ar fi primit peste 300.000 de lei

Mai mult, Udrea este acuzată şi că, în perioada 2010 – 2011, împreună cu Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii, ar fi primit o sumă de aproximativ 300.000 lei de la Botoroagă Dragoş Marius, administratorul S.C. Consmin S.A. pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii. 

Astfel, după ce CNI realiza plăţile către S.C. Consmin S.A. pentru lucrările efectuate, Botoroagă dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu, S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, spun anchetatorii, s-au realizat cinci plăţi, în valoare totală de 335.486 lei.

La rândul său, Ştefan Lungu îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu, asistentul personal al Elenei Udrea, dar şi un apropiat al Anei Maria Topoliceanu. Plăţile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii S.C. Ekaton Consulting S.R.L. administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În documentul citat se arată că o parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu, care le-a predat la rândul său Elenei Udrea. Breazu şi Topoliceanu ar fi folosit diferenţa pentru a plăti diferite cheltuieli ale Elenei Udrea sau ale PDL Bucureşti.

Elene Udrea ar fi cumpărat din şpăgi o geantă al cărei preţ era între 50.000 şi 100.000 de dolari

Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriul trimis instanţei că Elena Udrea ar fi cumpărat, din bani a căror provenienţă nu este cunoscută, o geantă care costă între 50.000 şi 100.000 de dolari 

„Din mesajele de poştă electronică şi din declaraţiile inculpaţilor rezultă că în luna februarie 2012 Udrea Elena Gabriela a achiziţionat prin intermediul lui Topoliceanu Ana Maria o geantă Hermes Birkin Crocodile, al cărei preţ variază potrivit datelor existente pe site-ul ebay.com între 50.000 şi 100.000 USD. Plata preţului s-a realizat în numerar, în condiţiile în care provenienţa sumei nu poate fi identificată în extrasele de cont bancar ale inculpatei”, notează anchetatorii în rechizitoriu.

Udrea i-ar fi cerut lui Gardean să facă „sponsorizări”. Detaliile, discutate cu Nastasia

Procurorii anticorupţie au trimis-o în judecată pe Elena Udrea şi după ce, în cursul anului 2011, aceasta ar fi cerut şi primit de la Adrian Gardean, direct şi indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. şi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.         

Astfel, pe 7 februarie 2011, Udrea i-ar fi cerut lui Gardean ca din sumele primite de la minister să facă mai multe „sponsorizări”, transmiţându-i că trebuie să discute detaliile cu Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului. 

Ulterior, Elena Udrea i-ar fi cerut lui Nastasia să îi transmită lui Adrian Gardean că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăţilor efectuate şi care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.            

„Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, Gardean Adrian a înmânat 200.000 euro lui Lungu Ştefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însă banii au fost restituiţi de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunţată organelor de urmărire penală”, potrivit DNA.           

Pe 6 octombrie 2011, Gardean ar fi remis suma de 900.000 de euro în numerar lui Nastasia, în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. şi de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.   

„Cu acelaşi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gardean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, că suma remisă nu acoperea procentajul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăţilor care urmau să fie efectuate către cele două societăţi, iar pentru diferenţă i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societăţi controlate de Obreja Rudel”, potrivit rechizitoriului trimis de DNA instanţei.        

Procurorii mai arată că suma de 900.000 de euro a fost predată de Nastasia ministrului Elena Udrea, iar diferenţa de 3 milioane de lei ar fi fost tramsferată de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate.

Contract de servicii, încheiat de Ministerul Turismului şi Europlus Computers fără publicarea unui anunţ de participare

Pe 24 iunie 2011 ar fi fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi S.C. Europlus Computers S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, prin ordinul de plată nr. 9/01.02.2012, Ministerul Turismului ar fi efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 de lei.

„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, se arată în documentele DNA.

Procurorii mai arată că „aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcţionarii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat”.

Potrivit aceluiaşi document, pe parcursul urmăririi penale a rezultat că cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului aparţine Elenei Udrea, care ar fi luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.

De asemenea, arată procurorii, a rezultat că Udrea cunoştea împrejurările esenţiale ale cauzei şi a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că  îi fuseseră aduse la cunoştinţă în mai multe rânduri impedimentele legale şi că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziţie publică.

Totodată, în acest fel s-ar fi produs un folos necuvenit lui Rudel Obreja care ar fi beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.

„Faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanţare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanţării proiectului «Promovarea brandului turistic al României», prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013). Cererea cuprinde declaraţii inexacte, în condiţiile în care, aşa cum arătat anterior, scopul utilizării fondurilor a fost în realitate organizarea unei gale de box care nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federaţia Română de Box, împrejurări cunoscute de reprezentanţii ministerului”, spune DNA. 

Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a suspendat soluţionarea cererii de rambursare ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală.

Ariton ar fi convins mai multe companii de stat să sponsorizeze Gala Bute

În cazul lui Ion Ariton, acesta este suspectat că, în cursul anului 2011, i-ar fi determinat pe reprezentanţii a zece companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR S.A. şi  Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze organizarea galei internaţionale de box profesionist în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute.

„În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. Europlus Computers S.R.L., care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menţionat, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat”, arată DNA.

Astfel, atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor care au încheiat contractele de sponsorizare ar fi fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 de le,i care a făcut obiectul sponsorizărilor, constituie prejudiciu pentru cele zece companii menţionate anterior. 

Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat.

„Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de Obreja Rudel, în condiţiile în care sponsorizarea evenimentului era interzisă de lege. Fondurile obţinute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condiţiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului Obreja Rudel”, spun anchetatorii.

Pentru a determina reprezentanţii companiilor să adopte conduita menţionată anterior, Ion Ariton şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa derivată din funcţiile de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a unui partid politic.

Prin folosirea autorităţii şi influenţei, Ariton ar fi urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L.

Rudel Obreja, trimis în judecată

Rudel Obreja a fost trimis în judecată, fiind acuzat că, în perioada octombrie 2011 – august 2012, ar fi realizat demersuri pentru a obţine înscrisuri emise de societăţile tip fantomă SC Biovros SRL şi SC Egeo Pro Market SRL care atestau efectuarea de cheltuieli fictive de publicitate şi consultanţă, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. Europlus Computers S.R.L.

În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligaţiile de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate şi a profitului obţinut în urma Galei Bute şi a tranzacţiilor fictive încheiate cu Termogaz Company şi a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 lei.

Sumele obţinute prin tranzacţiile încheiate cu Biovros S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele fantomă în vara anului 2012 şi au fost restituite lui Rudel Obreja, fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora.

În acest caz, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin Elenei Udrea, lui Ion Ariton, Rudel Obreja, Cornel Resmeriţă, Cristofor Alin Condoiu, Adrian Gardean, Miron Dorel Gardean şi Miron Lupulescu.

Udrea, cercetată într-un al treilea dosar penal

Procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Cornel Resmeriţă şi Cristofor Alin Condoiu pentru infracţiunile de abuz în serviciu, şi faţă de Adrian Gardean, Miron Dorel Gardean şi Miron Lupulescu pentru dare de mită şi instigare la abuz în serviciu.

De asemenea, pentru infracţiunile de spălare a banilor şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, reţinute în sarcina Elenei Udrea, cauza a fost disjunsă şi continuă cercetările.

Elena Udrea, în arest preventiv

Magistraţii Curţii Supreme au respins, joia trecută, contestaţia deputatului împotriva deciziei prin care s-a stabilit să rămână în arest preventiv.

Asta după ce, procurorii anticorupţie au extins, pe 8 aprilie, urmărirea penală pe numele Elenei Udrea, în dosarul „Gala Bute” şi pentru infracţiunea de spălare de bani.

Acuzaţiile aduse Elenei Udrea 

Elena Udrea este acuzată, în dosarul „Gala Bute”, de cinci infracţiuni: abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, luare de mită şi spălare de bani.

În dosarul „Microsoft”, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă, în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, trafic de influenţă, în legătură cu derularea contractului e-România, trafic de influenţă, în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro şi infracţiunea de spălare de bani.