DNA a predat Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor dosarul Ghiţă - Ponta - Blair

Gheorghe Stan - Adina Florea/ FOTO Inquam Photos / George Călin / 28 feb 2019

Direcţia Naţională Anticorupţie a înaintat spre soluţionare dosarul Ghiţă-Ponta-Blair Secţiei de investigare a infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), informează G4media. Potrivit sursei citate, DNA a transferat către Secţia specială alte trei dosare ce au legătură cu Sebastian Ghiţă.

„Au fost înaintate Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie un număr de cinci dosare, din care patru au fost solicitate “în interesul soluţionării unei cauze penale”, iar unul spre consultare. Cauzele respective au fost înaintate în original şi nu este stabilit vreun termen de returnare a acestora”, informează G4media, care citează un răspuns oficial din partea DNA.

Potrivit sursei citate, celelalte dosare DNA solicitate “în interesul soluţionării unei cauze penale” ar avea legătură tot cu Ghiţă şi Cosma, iar cel de-al cincilea, înaintat „spre consultare”, ar fi dosarul lui Adamescu jr.

Dosarul Ghiţă-Ponta-Blair a fost deschis de procurorii DNA Ploieşti la data de 6 septembrie 2016. Fostul premier Victor Ponta a fost pus sub acuzare pentru „folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite” şi „complicitate la infracţiunea de spălare de bani”, iar Sebi Ghiţă pentru „spălare de bani”. 

DNA Ploieşti reclama faptul că Ghiţă ar fi finanţat cu 220.000 de euro vizita în România a fostului premier britanic Tony Blair în 2012 cu scopul de a-i crea imagine şi capital politic lui Victor Ponta, pe atunci lider PSD, în contextul alegerilor europarlamentare şi generale din acel an. S-ar fi eludat astfel legislaţia finanţării campaniilor electorale. Totul ar fi fost justificat legal sub forma unor contracte între oamenii lui Ghiţă şi un ONG apropiat de Ponta, care a organizat vizita lui Blair. În schimbul „foloaselor necuvenite”, Ponta l-ar fi lăsat pe Ghiţă să candideze din partea PSD într-un colegiu bun (Blejoi-Prahova).

Acuzaţiile ce i se aduc fostei şefe DNA au legătură cu dosarul foştilor procurori DNA, Lucian Onea şi Mircea Negulescu

Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi este acuzată că ar fi coordonat „grupul infracţional organizat” format de Onea şi Portocală la DNA Ploieşti. Procuroarea Adina Florea îi acuză pe procurorii DNA Ploieşti că ar fi „smuls” declaraţii de la Vlăduţ Cosma ca să îi „înfunde” pe Ponta şi Ghiţă.

„Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfăşurată, prin ordine si dispoziţii date, grupul infracţional iniţiat de doi procurori  şi un ofiţer de poliţie judiciară, la care au aderat alţi trei procurori şi un alt ofiţer de poliţie judiciară, iar aceştia ar fi acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals.

Ordinele şi dispoziţiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiaşi persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ordin prin care ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanţele de judecată numai a suporturilor care conţin convorbirile relevante în cauză”, se arată în comunicatul SIIJ.

Potrivit procurorilor secţiei speciale, Kovesi, prin poziţia ei de la acea dată, l-ar fi determinat pe un procuror şef secţie să confime „un rechizitoriu nelegal şi temeinic”.

„Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispoziţiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanţei prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie — Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror şef secţie să confirme, fără vinovăţie, un rechizitoriu nelegal şi netemeinic şi să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată”, se mai arată în comunicatul oficial al SIIJ.