DNA: Elan Schwartzenberg, garantul şpăgii lui Radu Mazăre. Milionarul este  cercetat pentru complicitate la dare de mită

Relaţia de prietenie dintre Elan Schwartzenberg  şi Radu Mazăre are o latură mai puţin cunoscută. Procurorii susţin că milionarul era intermediarul unei mite date primarului de un afacerist care voia să ia un contract în Constanţa. Schwartzenberg este cercetat pentru complicitate la dare de mită

Milionarul Emilian (Elan) Schwartzenberg (48 de ani), este cercetat la DNA pentru complicitate la dare de mită, pentru că ar fi intermediat o şpagă pentru fostul primar al Constanţei,  Radu Mazăre (47 de ani).
Surse judiciare au explicat pentru „Adevărul” că acest lucru apare în rechizitoriul prin care fostul edil constănţean a fost trimis în judecată sub acuzaţia că ar fi primit mită, în 2011, suma de 175.000 de euro de la afaceristul israelian Avraham Morgenstern. În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată şi fratele fostului primar, senatorul PSD Alexandru Mazăre, acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii. Potrivit DNA, în contul parlamentarului din Israel ar fi ajuns o parte din mită:  80.000 de euro.

Schwartzenberg ar fi acţionat „ca un liant” între mituitor, Avraham Morgenstern, şi mituit, Radu Mazăre, susţin anchetatorii. În schimbul banilor, primarul trebuia să favorizeze firma Shapir Structures într-un contract public evaluat la 10 milioane de euro privind Programul de construire locuinţe ieftine din Campusul Social „Henri Coandă”. Zeci de stenograme ale unor discuţii telefonice pe care Schwartzenberg le avea cu Morgenstern şi Mazăre, dovedesc că Elan era bun amic cu amândoi. Interceptările au fost realizate, în 2011-2012, în baza unor mandate pe siguranţă naţională.

Banii, plimbaţi prin patru ţări

Potrivit datelor bancare obţinute de DNA, Avraham a folosit off-shore-ul Larton Consultants Ltd (Cipru), la care asociat unic era firma sa, Shapir Structure SRL (România), pentru a da şpaga.

• Primul pas a fost transferarea din contul Shapir Structure, în cel al Larton Consultant, a sumei de 175.000 de euro, care în acte reprezenta onorariu de succes “succes fee” pentru proiectul privind construirea ansamblului de locuinţe sociale Henri Coandă.
• Pasul doi: banii sunt transferaţi în off-shore-ul Melici Management (societate înmatriculată în Insulele Virgine, care avea deschise conturi în Liechtenstein) - controlat de Schwartzenberg.
• Pasul trei: Melici Management a transferat banii în conturile fraţilor Mazăre deschise la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanya (Israel).

Surse judiciare au arătat că printre probele importante găsite la percheziţii de procurorii DNA sunt cardul bancar descoperit acasă la Radu Mazăre - inscripţionat „ICC Credit Cards Ltd.”, iar la sediul  Shapir Structures a fost identificată ştampila cu impresiunea Larton Consultants Ltd.

„Escrow!“

Rolul lui Schwartzenberg a fost de a garanta „afacerea” care, potrivit procurorilor, seamănă cu utilizarea contului escrow în relaţiile comerciale. Contul escrow este un depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanţilor în timpul unor tranzacţii comerciale. Principala caracteristică a contului escrow este că permite depunerea sumelor în favoarea beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiţionată de îndeplinirea unor condiţii contractuale.  Într-o convorbire telefonică din martie 2012, Schwartzenberg i-a explicat lui Mazăre preferinţa pentru utilizarea acestei metode: „Altceva să-ţi spun şi cu asta încheiem discuţia: Escrow! Eu de când am învăţat să fac bussines am învăţat să lucrez cu contul escrow”. De altfel, pentru verificarea conturilor bancare, procurorii DNA au fost nevoiţi să facă comisii rogatorii în mai multe state: Liechtenstein
(trei comisii), Cipru, Austria şi Israel (două comisii).

Întâlnirile primarului

Surse judiciare au explicat că potrivit interceptărilor realizate în baza mandatelor pe siguranţă naţională, dar şi declaraţiei unui martor, Mazăre a avut două întâlniri cu Morgenstern: 19 octombrie 2011, în Constanţa, acasă la primar, şi în data de 2 noiembrie 2011, în Bucureşti, într-un club de lângă Ambasada Chinei.

La cea de-a doua a participat şi Schwartzenberg. Ambele întâlniri au avut loc înainte ca licitaţia să fie „câştigată” de firma lui Morgenstern. „Mă voi duce la un show de televiziune pe la ora 18.00, voi termina pe la ora 19.00 (..) Daţi-mi… Sunaţi-mă pe la ora 20.00 şi vă voi spune unde voi fi şi veţi veni să discutăm, dar doar cinci minute pentru că voi fi cu cineva, cu nişte fete”, îi spunea Mazăre la un moment dat lui Morgenstern. Afaceristul voia să se vadă cu primarul pentru a-i solicita mărirea contractului, lucru care s-a şi întâmplat. În paralel, Morgenstern discuta cu asociaţii săi, care-l informaseră că trebuiau mai mulţi bani: „E mai mult decât mi-am imaginat, e mult mai mult… Acum consider că lipsesc de fapt cel puţin 400.000 euro”.

Cel care a jucat rolul „liantului” în acest caz, Elan Schwartzenberg, va fi cercetat separat în acest caz. Anchetatorii susţin că el ştia că Mazăre nu putea avea întâlniri private cu oameni de afaceri care intenţionează să participe la licitaţii. „În acelaşi timp, este evident că Schwartzenberg ştia că edilul nu poate primi sume de bani de la aceşti oameni de afaceri cu titlul de onorariu”, arată sursele citate. ;

Afaceristul Elan Schwartzenberg este plecat din România din iulie 2012