Deţinuţii fac bani pe seama statului român, cu „complicitatea“ CEDO: un milion de euro în 2016

Revolta din penitenciare a dat unor deţinuţi idei de „afaceri“. Pentru că în închisori condiţiile de detenţie sunt precare, deţinuţii au învăţat să facă plângeri la CEDO, care sunt admise pe bandă rulantă. Doar în primele 6 luni ale acestui an, peste 2.000 de plângeri au fost admise, statul urmând să plătească mai bine de un milion de euro

Nerespectarea condiţiilor minime de detenţie, din cauza cărora sute de deţinuţi din mai multe penitenciare s-au revoltat la începutul acestei luni, ar putea atârna ca un bolovan de gâtul autorităţilor, şi implicit al contribuabililor. După ce mai mulţi deţinuţi au avut câştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), mii de puşcăriaşi au profitat şi s-au plâns la instanţa europeană cu privire la condiţiile de detenţie.

Unele dintre cele mai frecvente probleme reclamate sunt supraglomerarea, lipsa igienei şi lipsa îngrijirilor medicale adecvate, probleme care nu se pot rezolva prea curând. Mai precis, peste 2.000 de deţinuţi au obţinut decizii favorabile numai anul acesta. Până la sfârşitul anului se estimează că numărul acestora se va dubla. Consecinţa este dramatică: statul român va fi obligat să le plătească acestora milioane de euro despăgubiri.

„Numai anul acesta, 2.000 de deţinuţi au depus şi li s-au admis la CEDO plângerile privind regimul de detenţie. Au cerut să se constate că nu sunt condiţii conforme. Până la sfârşitul anului se estimează că vor fi 4.000 de cereri. A fost greu până când au deschis breşa câţiva deţinuţi, acum se merge pe bandă rulantă. Anul trecut am plătit despăgubiri de circa 600.000 de euro, urmare a deciziilor şi a acordurilor încheiate de agentul CEDO cu statul român, iar pentru primele 6 luni ale acestui an am plătit 1.072.000 de euro“, a declarat, pentru „Adevărul“, ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Ce riscă statul român

România riscă chiar mai mult, în cazul în care CEDO va pronunţa o hotărâre-pilot de condamnare.
„Riscul de a da o hotărâre-pilot este mare, deoarece Curtea este excedată de plângeri“, a admis ministrul Justiţiei. Într-o astfel de situaţie, statul ar fi obligat ca într-un termen-limită să respecte legislaţia europeneană şi să plătească daune mult mai mari. 

„E greu în câteva luni să poţi face ceva, dacă până acum nu s-a făcut nimic. Normele Legii 254/2013 le-a adoptat Guvernul actual în martie, deşi ele trebuiau adoptate în februarie 2014. Deci, o întârziere de 25 de luni. Legea avea o dispoziţie tranzitorie care spunea că până la adoptarea regulamentului de aplicare, se aplică vechea lege, în măsura în care este aplicabilă“, a mai spus Raluca Prună.

Judecătorul Cristi Danileţ a explicat pentru „Adevărul“ că, în prezent, condamnările pe care România le primeşte la CEDO în procesele intentate de deţinuţi sunt analizate de la caz la caz. Este vorba de durata detenţiei şi de locul unde a fost încarcerat, unele penitenciare din România respectă standardele CEDO. „Statul român ar putea să găsească o soluţie, pentru a îndrepta aceste lucruri. Dacă se construiesc noi penitenciare sau dacă se găsesc noi locuri de detenţie, cum ar fi foste cazarme militare dezafectate, care ar putea fi transformate în închisori“, a explicat Danileţ.

Pentru că o decizie-pilot în cazul României era iminentă, Guvernul a trimis la CEDO un memorandum prin care a solicitat amânarea unei unei astfel de hotărâri. „Noi am depus un memorandum în care am cerut să nu pronunţe o hotărâre-pilot, am spus ce măsuri vom adopta. Au fost două întâlniri la Strasbourg“, a spus ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Lege fără norme de aplicare

Timp ce patru ani, autorităţile române nu au făcut mai nimic pentru a îndrepta situaţia. În 2013, a fost promulgată Legea 254 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, care stipula ce condiţii trebuie respectate în puşcării. Cu toate aceastea, Guvernul condus de Victor Ponta a uita să emită normele de aplicare a legii, fără de care actul normativ nu poate fi aplicat.

Abia în martie 2016, Guvernul Cioloş a dat Hotărârea nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013. Măsura nu prea schimbă cu nimic situaţia, susţin experţii, pentru că nu se pot îmbunătăţi peste noapte condiţiile din penitenciare.]

„Deşi a fost aprobat regulamentul, care face o treabă foarte bună pentru că defineşte criteriile ce se aplică pentru a se evita anumite abuzuri asupra deţinuţilor, asta nu schimbă cu nimic situaţia reală a condiţiilor de detenţie în care aceştia sunt reţinuţi. La articolul 111 din regulament se prevăd condiţiile care trebuie îndeplinite cu privire la cazarea deţinuţilor. Or, la momentul actual, în România închisorile sunt suprapopulate, nu se respectă nici măcar cubajul de aer per cap de deţinut, ce să mai vorbim de celelalte criterii“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Roman Hamed, de la compania de servicii juridice Decalex Legal Solutions.  În concluzie, arată avocatul, Regulamentul rezolvă doar problemele privind criteriile de determinare a abuzurilor precum şi criterii de determinare a deţinuţilor vulnerabili. Vorbeşte despre cum ar trebui să fie condiţiile de cazare din penitenciare, dar nu stabileşte concret remediile pentru situaţia actuală.

Penitenciarele-problemă

În urma unei decizii CEDO, din 2015, în care România a fost condamnată pentru condiţile de detenţie, judecătorii europeni au făcut „lista neagră“ a penitenciarelor româneşti. Este vorba de Penitenciarul Timişoara, Penitenciarul Oradea, Arestul Central al Poliţiei din Galaţi, Penitenciarul Galaţi, Penitenciarul Ploieşti, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Jilava, Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, Penitenciarul Codlea, Penitenciarul Bacău, Penitenciarul Vaslui, Penitenciarul Focşani, Arestul Central al Poliţiei din Iaşi, Penitenciarul Miercurea Ciuc, Penitenciarul Satu Mare, Penitenciarul Aiud, Penitenciarul Rahova, Penitenciarul Giurgiu, Inspectoratul de Poliţie din Bacău, Penitenciarul Slobozia şi Penitenciarul Tulcea.

Ce este procedura „hotărâre-pilot“

Instituţie relativ nouă, procedura hotărârii-pilot este un mecanism dezvoltat de CEDO în scopul rezolvării eficiente a unui număr mare de plângeri (aşa-numitele cereri repetitive) generate de o problema structurală/sistemică existentă într-un stat membru. Astfel, atunci când CEDO primeşte mai multe plângeri care au la bază aceeaşi problemă, poate să aleagă una dintre ele şi să dea în cazul ei o hotărâre numită „hotărâre-pilot“. 

Din acel moment, toate procesele din acel domeniu vor fi îngheţate până când statul condamnat remediază problemele. Pentru aceasta, Curtea stabileşte un calendar, iar executarea hotărârii este monitorizată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.

Ce condiţii trebuie să asigure statul

Normele CEDO, transpuse în legislaţia românească, prevăd condiţiile minime de detenţie pentru persoanele private de libertate. Camerele de cazare trebuie să asigure cel puţin patru metri pătraţi şi şase metri cubi de aer pentru fiecare deţinut încadrat în regimul închis sau de maximă siguranţă - în situaţia cazării în comun. În situaţia cazării individuale, spaţiul minim trebuie să aibă nouă metri pătraţi.

Normele mai prevăd ca ferestrele camerelor să fie suficient de mari, astfel încât să permită cititul la lumină naturală în condiţii normale şi pătrunderea aerului proaspăt. De asemenea, deţinuţii trebuie să mănânce în săli de mese special amenajate (în măsura în care este posibil), iar grupurile şi instalaţiile sanitare trebuie să asigure accesul permanent la apă potabilă şi satisfacerea nevoile fiziologice ori de câte ori este necesar, în condiţii de igienă şi intimitate, cel puţin o chiuvetă, un WC şi un duş pentru maximum zece persoane private de libertate. Totodată, în celule trebuie asigurată o temperatură de cel puţin 19 grade Celsius în perioada sezonului rece.